Care este prima nevoie a unui nou-născut. Contrar așteptărilor nu este nevoia de a mânca

• Fiecare ființă umană este o operă de artă, irepetabilă și unică.
• Este o nevoie de bază pentru un nou-născut să fie atins și mângâiat la naștere.
• Contactul piele-pe-piele are o influență pozitivă asupra stării emoționale a mamei: aceasta zâmbește mai mult, își sărută copilul, îl privește și vorbește cu el.

Într-un orășel din interiorul Argentinei, un grup de artiști își expun lucrările în fiecare săptămână la o piață în aer liber. Fiecare piesă este originală și unică. Dar ceea ce este cel mai frapant sunt afișele pe care scrie „Atinge-mă” și „Mă poți atinge”.

Fiecare ființă umană este o operă de artă, irepetabilă și unică. Este o nevoie de bază pentru un nou-născut să fie atins și mângâiat la naștere. Din punct de vedere al supraviețuirii, oamenii sunt concepuți pentru a stabili relații sociale și pentru a menține contactul fizic cu mediul înconjurător. În 1994, psihologul american Jay Seth Rosenblatt a observat că mamiferele aveau contact cu puii lor imediat după naștere. Acest lucru influențează în mod semnificativ relația dintre mamă și copil, precum și evoluția fizică și biologică ulterioară a acestora.

Probabil că mulți părinți își pun aceste întrebări: Cum ar trebui să ne ocupăm de un bebeluș imediat ce se naște? Cât timp ar trebui să așteptăm înainte de a-l atinge și de a menține contactul cu el? Este bine să facem acest lucru? Și dacă da, cum ar trebui să se facă, poate oricine să atingă un nou-născut și se face în toate spitalele și cu toate mamele?

Metoda mamă-cangur/părinte cangur

Numim contactul „piele pe piele” atunci când bebelușul este așezat cu fața în jos pe pieptul sau pe burta mamei, fără haine între ei. Ambii ar trebui acoperiți pentru a preveni pierderile de căldură. În 1979, a început să fie numită „îngrijirea mamei cangur”, atunci când a fost efectuată pe copiii prematuri. Acum tinde să fie denumită „metoda mamei/părintelui cangur”, deoarece celălalt părinte sau persoana care are grijă de copil poate fi, de asemenea, implicat în această practică.

Există o marjă de timp pentru ca efectele contactului piele-pe-piele să fie susținute pe termen lung. Potrivit rezultatelor studiului, mama și copilul sunt deosebit de receptivi în primele două ore de la naștere, cunoscută sub numele de „perioada sensibilă”. Iar în primele 30 de minute, reflexul de supt al bebelușului este cel mai activ, așa că metoda încurajează inițierea alăptării.

Unele studii arată că doar jumătate dintre bebeluși mențin un contact inițial, iar acesta este mai mic de 15 minute. În cadrul rutinelor spitalicești, fie există o lipsă de cunoștințe în cadrul echipei, fie se acordă prioritate altor îngrijiri. Emily R. Smith de la Universitatea Harvard a concluzionat că inițierea alăptării între 2 și 23 de ore de la naștere implică un risc cu 33% mai mare de mortalitate infantilă în comparație cu inițierea alăptării în prima oră. Mai exact, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca cel puțin 80% dintre mamele de copii născuți la termen să aibă un astfel de contact cu bebelușul lor imediat sau în primele cinci minute de la naștere și să îl prelungească cel puțin o oră sau mai mult, fără întrerupere.

Mai multe zâmbete și beneficii pentru sănătate

Contactul piele-pe-piele are o influență pozitivă asupra stării emoționale a mamei: aceasta zâmbește mai mult, își sărută copilul, îl privește și vorbește cu el. Dar afectează și comportamentul nou-născutului: acesta va plânge mai puțin și va zâmbi mai mult.

În plus, au fost identificate și alte beneficii fiziologice care au un impact direct asupra sănătății mamei și a copilului. Contactul previne pierderea de temperatură, reduce atât consumul de calorii, cât și nivelul de glucoză din sânge, previne anxietatea și ajută la creșterea duratei somnului, printre alte efecte. În plus față de cele de mai sus, unul dintre cele mai mari beneficii ale legăturii este acela că promovează inițierea și menținerea alăptării. Acesta este motivul pentru care, atunci când au lansat Inițiativa pentru umanizarea nașterii și alăptării (HBAI), OMS și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) au inclus această recomandare în etapa 4.

Contactul piele pe piele și inițierea și menținerea alăptării ar trebui să fie o prioritate pentru maternități. Această practică salvează vieți, previne bolile și reduce costurile de sănătate prin îmbunătățirea stării de sănătate a mamelor și a copiilor.

Atingerea este vitală pentru bebelușii mici și prematuri

La 15 noiembrie, OMS a emis un comunicat de presă cu noi orientări pentru îngrijirea copiilor născuți prematur și cu greutate mică la naștere, pe baza rezultatelor a peste 200 de studii. În aceste cazuri, experții recomandă cu tărie contactul piele pe piele, menținut cât mai mult timp posibil și timp de cel puțin 8 ore pe zi. Beneficiile în ceea ce privește supraviețuirea, protecția termică și inițierea alăptării sunt incontestabile.

Atașamentul este considerat legătura fizică și emoțională dintre un copil și partenerul său de la naștere până la vârsta de trei ani. Acest lucru ne predispune biologic în mod înnăscut să ne asigurăm supraviețuirea ca specie. Așadar, primul lucru pe care un îngrijitor îl poate face cu copilul său, este să îi ofere proximitate, protecție și siguranță. Contactul piele pe piele îi va permite nou-născutului să exploreze necunoscutul în mod pașnic și sănătos. Acest articol a fost publicat în The Conversation.