• Nutriționistul brazilian Carlos Monteiro schimbă paradigma dietetică cu conceptul de „alimente ultra-procesate” (UPF), evidențiind legătura acestora cu obezitatea și alte afecțiuni.
• Cercetările arată că UPF-urile pot determina creșterea în greutate și pot contribui la probleme de sănătate precum cancerul și diabetul, fiind bogate în calorii și sărace în nutrienți esențiali.
• Industria alimentară reacționează vehement împotriva reglementărilor, cheltuind sume semnificative pentru lobby și contestând cercetările care pun sub semnul întrebării siguranța alimentelor ultra-procesate.

Carlos Monteiro, un om de știință nutriționist brazilian, a introdus acum 15 ani termenul „alimente ultra-procesate” (UPF), stabilind o „nouă paradigmă” pentru evaluarea impactului dietei asupra sănătății. Observând o creștere a obezității în Brazilia, în ciuda scăderii cheltuielilor pentru zahăr și ulei, Monteiro a asociat paradoxul cu consumul crescut de alimente procesate intens, care includ conservanți și arome sau modificări ale conținutului de nutrienți, scrie Financial Times.

Deși autoritățile de sănătate și companiile alimentare au fost inițial reticente în a accepta această legătură, cercetările ulterioare au susținut ipoteza lui Monteiro. Sistemul său de clasificare a alimentelor, „Nova”, evaluează nu doar conținutul nutrițional, ci și procesele la care sunt supuse alimentele înainte de a ajunge pe mesele noastre. Acest sistem a stat la baza a două decenii de cercetări științifice care leagă consumul de UPF de obezitate, cancer și diabet.

Un studiu realizat în 2019 de Kevin Hall, un om de știință american specializat în metabolism, a comparat dietele neprocesate cu cele ultra-procesate pe o perioadă de două săptămâni. Rezultatele au arătat că participanții care au consumat alimente ultra-procesate au ingerat cu aproximativ 500 de calorii mai mult pe zi, mai multe grăsimi și carbohidrați, mai puține proteine și au luat în greutate.

Creșterea îngrijorării privind impactul UPF asupra sănătății a schimbat dezbaterea publică despre alimentație și sănătate, generând cărți, campanii de politici și lucrări academice. Aceasta reprezintă, de asemenea, o provocare concretă pentru modelul de afaceri al industriei alimentare, pentru care UPF sunt extrem de profitabile.

Industria alimentară a răspuns cu o campanie feroce împotriva reglementării, folosind strategii similare cu cele utilizate în lupta împotriva etichetării și impozitării „junk food”-ului bogat în calorii. Analiza FT a datelor de lobby din SUA a arătat că companiile legate de alimente și băuturi răcoritoare au cheltuit 106 milioane de dolari pentru lobby în 2023, aproape dublu față de industriile tutunului și alcoolului combinate. Cheltuielile de anul trecut au fost cu 21% mai mari decât în 2020, creșterea fiind determinată în mare parte de lobby-ul legat de procesarea alimentelor și zahăr.

„Strategia pe care o văd utilizată de industria alimentară este de a nega, denunța și amâna,” a declarat Barry Smith, directorul Institutului de Filosofie de la Universitatea din Londra.

Până acum strategia s-a dovedit a fi de succes. Doar câteva țări, inclusiv Belgia, Israel și Brazilia, se referă în prezent la UPF în ghidurile lor alimentare. Dar, pe măsură ce ponderea dovezilor despre UPF-uri crește, experții în sănătate publică spun că singura întrebare acum este cum, dacă este cazul, este tradusă în reglementare.

„Există un acord științific cu privire la știință”, spune Jean Adams, profesor de sănătate publică alimentară la Unitatea de Epidemiologie MRC de la Universitatea din Cambridge. „Este cum să interpretăm asta pentru a face o politică de care oamenii nu sunt siguri.”

Industria alimentară, dominată de conglomerate globale precum Nestlé, PepsiCo, Mars și Kraft Heinz, îi place să se proiecteze ca fiind dedicată sănătății publice. „Strategia noastră se referă la nutriție, sănătate și bunăstare”, a declarat Paul Bulcke, președintele Nestlé, investitorilor la întâlnirea anuală a companiei din aprilie.

Inovațiile în procesare de-a lungul secolului al XX-lea nu numai că au făcut alimentele mai accesibile și mai accesibile, notează susținătorii industriei, dar au creat și produse benefice precum îndulcitorii fără zahăr și laptele îmbogățit cu proteine.

Procesarea alimentelor a permis reformularea rețetelor pentru a adăuga cereale integrale și fibre în alimente, reducând în același timp zahărul, sarea și grăsimile saturate, a spus Nestlé într-un comunicat. „Nu ar trebui să pierdem din vedere rolul vital pe care îl joacă în furnizarea de produse sigure, hrănitoare, de înaltă calitate și la prețuri accesibile în întreaga lume.”

Într-o declarație, PepsiCo a spus că își propune să „îmbunătățească profilul nutrițional de bază al produselor noastre” și să folosească ingrediente mai diverse pentru a „să satisface multe nevoi și preferințe alimentare”. Kraft Heinz nu a răspuns la cererea de comentarii.

Cu toate acestea, pe măsură ce cercetătorii au aflat mai multe despre legătura dintre UPF și rezultatele precare în sănătate, companiile au rămas în mare tăcere cu privire la aceste riscuri, lăsând organismele comerciale care pledează în numele lor să argumenteze cu voce tare împotriva validității cercetării.

Federația Food & Drink din Marea Britanie susține că nu există o definiție legală a alimentelor procesate sau ultraprocesate și că consumatorii se străduiesc să înțeleagă diferența. Un purtător de cuvânt a spus: „Preocuparea noastră cu privire la conceptul de hrană ultraprocesată este că nu este legată de îndrumările guvernamentale actuale privind alimentația sau de reglementările privind siguranța alimentară, care sunt susținute de știință riguroasă și evaluate de comitete independente de experți”.

Citește și

• Vizită istorică a președintelui Kenyei în SUA. Joe Biden și-a reafirmat angajamentul față de Africa
• Emmanuel Macron a sosit în Noua Caledonie pentru a calma tensiunile după mai mult de o săptămână de revolte care s-au soldat cu șase morți
• Irlanda, Norvegia și Spania vor recunoaște Palestina ca stat independent