• 57,4 la sută dintre elevi s-au jucat pe tabletă/telefon/calculator, în perioada epidemiei, arată un studiu realizat de „Salvaţi copiii România
  • 36,3% dintre elevi petrec pe internet, de la suspendarea cursurilor, aproximativ 3-4 ore/ zi
  • Psiholog: „Relaţiile se deteriorează pentru că copilul petrece autistic mult timp în faţa calculatorului

Copilul tău este mai trist, furios, speriat, obosit sau se simte mai singur de când a început epidemia? Principala cauză ar fi că petrece prea mult timp în faţa unui ecran, arată un studiu realizat de „Salvaţi copiii România“.

Atena a remarcat schimbările produse la fetiţa sa, Tea. Spune însă că, odată cu restricţiile impuse din cauza epidemiei, copilul nu are prea multe variante de a-şi petrece timpul liber.

Psihologul Irina Gruia îi sfătuieşte pe părinţi să fie mai creativi şi să-şi găsească timp pe care să-l petreacă împreună cu copiii. Altfel, cei mici riscă să primească multe informaţii, dar lipsa interacţiunii duce la deteriorarea relaţiilor cu cei din jur. Interzicerea gadgeturilor nu este o slouţie, spune psihologul.

Recomandări

TRAFIC INTENS SPRE MUNTE
PARKER ATINGE COROANA
ONLINE NONSTOP
CÂND ÎȚI ALEGI PREȘEDINTELE?
UNDE ZBORI ÎN 2025?
LA CE HOTELURI MERGI?

Uite ce îți spune Irina Gruia, psiholog: „Copiii, de fapt, sunt întotdeauna interesaţi de ceea ce este nou, de ceea ce este provocator, de ceea ce este interesant. Şi cred că părinţii, înainte să le închidă aceste gadgeturi, este important să se gândească ce anume le dau la schimb.“

Ce mărturisește Atena, mamă: „Programul de calculator era destul de strict, însă de când a început această nebunie este din ce în ce mai greu să o ţinem departe de el.(…) Încercăm să facem plimbări cât mai lungi, dar faptul că şi locurile de joacă sunt închise nu ne ajută. Şi atunci, tot la calculator ajunge să se joace.“

Irina Gruia, psiholog: „Părinţii ar trebui să fie interesaţi de a crea jocuri, lucru pe care părinţii l-au cam uitat de-a lungul timpului. Cumva, să suplinească ceea ce acum 50 de ani se întâmpla la poartă, la ţară. Copiii erau 10, 15, 20 pe mahala, de aceeaşi vârstă, şi-şi creau propriile jocuri.“