Cum funcționează dezinformarea? Pericolele ivite atunci când informația se întâlnește cu emoțiile

• Creierul funcționează ca un computer
• Pe parcursul vieții, tu introduci toate informațiile cu care vii în contact, iar aceste informații generează emoții
• Indiferent dacă datele sunt adevărate sau false, emotiile sunt, reale

Poate n-o să-ți vină să crezi, dar și creierul tău funcționează ca un computer. Acolo ai aplicații, programe, fiecare cu funcția lui.

Pe parcursul vieții, tu introduci toate informațiile cu care vii în contact, iar aceste informații generează emoții. Indiferent dacă datele sunt adevărate sau false, emotiile sunt, reale. Și le consideri adevăruri, chiar dacă defapt sunt dezinformări. De aici vin alte pericole.

Care sunt pericolele ivite atunci când informația se întâlnește cu emoțiile?

Informarea greșită e provocată de concepții greșite. De exemplu, că vaccinurile sunt periculoase sau că schimbările climatice nu există. Dar psihologii sociali susțin că și emoțiile se transformă de multe ori în informații. Și, dacă pornești de la o bază falsă, adică o informație greșită, emoția pe care o vei simți atunci când introduci informația respectivă in creier va fi cât se poate de reală.

Spre exemplu, iubirea poate indica un atașament valoros față de o persoană bună, dar pasiunea bazată pe entuziasm îi poate determina pe oameni să treacă cu vederea defectele grave dintr-o relație în devenire.

Mânia uneori funcționează ca un semnal că cineva ți-a blocat obiectivele importante, dar poate fi și un obstacol în rezolvarea problemelor.

Tristețea indică pierderi reale, dar poate duce la o depresie severă. Fericirea semnalează de obicei că nevoile vitale ale fiecăruia sunt satisfăcute, dar poate fi falsă și periculoasă atunci când derivă din droguri sau alcool.