Metode științifice ca să-ți îmbunătățești viața în 2024

Mulți oameni își setează obiective nerealiste la început de an și ajung să se dea bătuți chiar din prima lună.
Știința vine cu metode ceva mai accesibile pentru fiecare dintre noi.
BBC prezintă 7 aspecte ale vieții tale pe care te poți concentra în prima săptămână a anului, folosind știința ca pilon de bază.

Odată cu venirea noului an, ne gândim la obiectivele pe care am vrea să le atingem și ce fel de persoane am vrea să devenim în următoarele 12 luni.

Să-ți setezi obiective nu e același lucru cu a le atinge. Datele din anii trecuți dezvăluie că între 17% și 45% dintre noi ne-am abandonat obiectivele încă din prima lună a anului.

Majoritatea oamenilor renunță la rezoluțiile de Anul Nou pe la mijlocul anului, potrivit unui studiu – deși un sondaj YouPoll recent arată că americanii s-au descurcat mai bine în 2023 la atingerea obiectivelor și doar 16% s-au dat bătuți înainte de finalul anului.

Recomandări

CÂT DE SĂNĂTOS E MOȘU?

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ

CÂT COSTĂ DISTRACȚIA?

CCR SUB LUPA SUA

RUSIA EXECUTĂ PRIZONIERII

Aceste eșecuri pot duce la ceea ce psihologii numesc un ciclu anual de „sindromul speranțelor false”. Cercetările arată că e mai bine să îți setezi niște obiective mai ușor de atins, specifice, ușor de măsurat, deoarece au mai multe șanse de reușită decât cele care se concentrează pe evitarea unui lucru sau vreo abstinență, precum lăsatul de fumat sau de băut.

Partea grea e să decizi pe ce vrei să te concentrezi. Un studiu BBC prezintă 7 aspecte ale vieții tale pe care te poți concentra în prima săptămână a anului, folosind recomandări științifice.

Ziua 1: Concentrează-te pe somn

După noaptea de Revelion, cel mai bine e să te concentrezi pe somn. În acest moment al anului, nu trebuie să te simți vinovat/ă că dai snooze la alarmă – oamenii de știință spun că trebuie să petrecem mai mult timp în pat în timpul iernii.

Cercetările arată că oamenii experimentează „somnul sezonier”, adică au nevoie de mai multă odihnă iarna decât vara. Un studiu din Germania a arătat că oamenii dorm cu o oră mai mult în decembrie decât în iunie. Pentru a-ți îmbunătăți somnul, spun cercetătorii, mergi mai devreme la culcare, evită luminile puternice în cele două ore înainte de somn și lasă și telefonul.

Oamenii de știință recomandă și „visul lucid”, o stare de conștientizare a visului în timp ce dormi. Mulți oameni folosesc visul lucid pentru tratarea coșmarurilor, pentru rezolvarea problemelor și explorarea ideilor creative.

Ziua 2: Concentrează-te pe corpul tău

Dacă agitația te definește, iată ce beneficii există: mișcările absente sau ticurile, cum ar fi datul din picior sau trosnitul degetelor, pot arde o cantitate surprinzătoare de calorii și pot ajuta la reducerea stresului.

Cercetătorii recomandă exercițiile fizice în frig, pentru o mai bună sănătate cardiacă, un sistem imunitar mai puternic și o scădere în greutate accelerată, prin transformarea celulelor adipoase. De asemenea, poți chiar să încerci să alergi în sens invers – s-a descoperit că ar arde mai multe calorii decât mersul înainte, întărind în același timp mușchii din spate. Este recomandată în special persoanelor cu probleme la genunchi, deoarece reduce tensiunea asupra articulației genunchiului, crescând în același timp flexibilitatea. De asemenea, poate da un impuls și creierului.

Știința spune să nu-ți fie teamă să te murdărești când ești afară, pentru că poate ajuta la completarea diversității microorganismelor benefice care trăiesc pe corpul uman. Persoanele cu afecțiuni ale pielii, cum ar fi psoriazisul și dermatita atopică, tind să aibă o comunitate „sărăcită” de microbi pe piele.

Fiind cel mai mare organ al corpului, pielea este surprinzător de influentă și joacă un rol curios în modelarea sănătății noastre. Pielea uscată sau deteriorată poate elibera substanțe biochimice care duc la inflamație la nivelul întregului corp, afectând în cele din urmă alte organe, cum ar fi inima și creierul. Îngrijirea pielii prin utilizarea cremelor de protecție solară și a cremelor hidratante ajută nu doar la a rămâne tânăr, ci și la îmbunătățirea vârstei biologice.

Ziua 3: Concentrează-te pe mintea ta

Vorbește cu un străin, îmbrățișează haosul – toate lucrurile care te-ar putea ajuta să te simți mai fericit, mai puțin stresat, mai rezilient – spun oamenii de știință. Poți încerca și ceva nou; îți va îmbunătăți plasticitatea creierului, care va ajuta mintea să se adapteze și să se „recableze”.

Când ai prea multă energie, fă câteva genuflexiuni, așa-numitele „squats”. Lucrând cu și împotriva gravitației, aceste exerciții pot da creierului un impuls surprinzător al fluxului sanguin, care, la rândul său, poate îmbunătăți abilitățile cognitive și abilitățile de rezolvare a problemelor.

O altă recomandare este să te vezi tânăr/ă. Cercetările arată că dacă te consideri tânăr/ă, trăiești mai mult. De asemenea, puterea imaginației poate face minuni: dacă-ți imaginezi că escaladezi un munte, te uiți la un ocean sau la cer, poți reduce nivelul de stres, îți poți îmbunătăți memoria și te vei simți mai aproape de ceilalți și de lumea din jurul tău.

Poți încerca și cântatul – „cel mai accesibil calmant” – alături de exerciții aerobice care eliberează endorfine, „hormonii fericirii”.

Sau poți doar să respiri – studiile arată că exercițiile de respirație pot reduce stresul, anxietatea și pot scădea tensiunea arterială, pe lângă că te pot ajuta și să dormi.

Ziua 4: Concentrează-te pe relații

Prietenii îți fac bine: îți pot îmbunătăți sistemul imunitar, sănătatea cardiovasculară și te pot face mai fericit/ă. Știința recomandă să te sincronizezi cu prietenii: cei care își sincronizează, la propriu, pașii atunci când merg lângă cineva, vor avea o comunicare și o conexiune mai bună.

Dacă vrei ceva mai mult decât prietenie, știința spune că poți face anumite schimbări inclusiv la modul în care te îmbraci; gusturile și opiniile care „sfidează convențiile” sunt mai atractive în ochii altora.

Un alt aspect este iertarea: să spui că ierți pe cineva și chiar să o faci îți va reduce nivelul de stres, vei câștiga mai mult și îți va îmbunătăți sănătatea.

Ziua 5: Concentrează-te pe ce mănânci

Decembrie nu e luna număratului caloriilor sau a moderației. După mesele festive, e normal ca printre rezoluțiile de Anul Nou să se regăsească și dietele.

Recomandarea în acest caz, totuși, este ca, dacă mai ai mâncare rămasă, să nu o arunci, ci să o bagi la microunde (nu în recipiente de plastic) – fiind metoda optimă de a reține nutrienții din alimente și fiind totodată benefică pentru mediu.

Un regim alimentar echilibrat este bun în orice perioadă a anului, dar este recomandat mai ales după excesul de sărbători. Cercetările arată că fast food-ul poate fi la fel de dăunător pentru minte cât este pentru corp.

Când vine vorba de fructe și legume, nu te gândi doar la consumul de „verdeață” – studiile au arătat că un curcubeu de fructe și legume de diferite culori poate stimula sănătatea creierului și poate reduce riscul de a dezvolta boli de inimă.

Și, în timp ce Dry January (fără alcool) este o modalitate populară de a începe anul, nu trebuie să faci același lucru cu cafeaua: cercetările sugerează că cei care beau cafea au un risc mai mic de a muri din cauza unui accident vascular cerebral, boli de inimă sau cancer; însă este important să consumi cafeaua – ca majoritatea lucrurilor – cu moderație.

Ziua 6: Concentrează-te pe fitness

Sportul poate contribui la creșterea forței, la arderea grăsimilor și la îmbunătățirea sănătății mintale, dar și la sănătatea intestinală.

Totodată, n-are rost să faci o obsesie din atingerea acelui obiectiv de 10.000 de pași pe zi – unele studii sugerează că un număr mai mic de pași (mai puțin de 5.000 pe zi, în unele cazuri) poate fi suficient pentru a-ți îmbunătăți sănătatea.

Pentru cei care vor să intre în formă rapid, numai șase sesiuni de antrenament pe intervale pot crește capacitatea corpului nostru de a arde caloriile.

Momentul zilei în care te antrenezi poate face, de asemenea, diferența – cel puțin în ceea ce privește performanța. Cercetările asupra înotătorilor și bicicliștilor olimpici, de exemplu, sugerează că aceștia tind să fie mai rapizi seara.

Puterea „placebo” poate fi extrem de benefică în sala de fitness. S-a demonstrat că sportivii care iau „pastile inerte” au performanțe mai bune decât cei care nu o fac, un efect care oglindește placebo-ul medical. De folos este și „placebo-ul social”: antrenamentele cu alții, într-un mod care să vă consolideze conexiunea, pot reduce senzația de oboseală și durere.

Ziua 7: Concentrează-te pe hobby-urile tale

Deși câteva momente de inactivitate pentru a-ți lăsa mintea să „respire” îți pot aduce beneficii surprinzătoare, unii oameni fac eforturi extreme pentru a scăpa de plictiseală. Oamenii care se plictisesc cu ușurință pot fi absorbiți de comportamente care creează dependență, cum ar fi utilizarea compulsivă a telefonului mobil. În acest sens, oamenii de știință recomandă începerea unui nou hobby, care poate ajuta la menținerea creierul mai tânăr, la alimentarea creativității și combaterea plictiselii. Oamenii de știință câștigători ai Premiului Nobel, de exemplu, au de trei ori mai multe hobby-uri personale decât o persoană obișnuită – cum ar fi muzica, pictura sau scrierea poeziilor.

Există vești bune și pentru iubitorii de carte: oamenii care citesc ficțiune se pricep mai bine la ceea ce gândesc și simt alții. Iar cei care le citesc altora vor avea beneficii precum o memorie îmbunătățită și ușurința de a înțelege texte complicate.

Bonus: Concentrează-te pe viața sexuală

Strămoșilor noștri preistorici le-a plăcut atât de mult, încât au făcut-o cu oamenii de Neanderthal.

Inclusiv Regina Victoria a Marii Britanii a fost o adeptă entuziastă. Știința recomandă adoptarea unui mindset de „sexual growth”, care are la bază ideea că relațiile sexuale trebuie abordate cu grijă, dezvoltate, mai degrabă decât să aștepți să funcționeze automat.

Mai nou, există o mulțime de aplicații care permit oamenilor să-și urmărească orgasmul. Acestea includ vibratoarele „biofeedback”, de exemplu, care folosesc date de la senzorii din interior pentru a ajuta oamenii să-și vizualizeze orgasmele.

Pentru cei care se tem să aibă discuții despre sex cu copiii lor în acest an, cercetările sugerează că răspunsul întrebărilor onest și deschis, încă de la o vârstă fragedă, poate stabili un model pozitiv, care va facilita mai târziu comunicarea despre probleme mai complexe.

Și alungarea miturilor despre sex în general ar putea fi un pas pozitiv. Pentru unele femei, pierderea virginității este un subiect tabu, parțial din cauza ideilor străvechi despre himen. A învăța cum funcționează de fapt această mică bucată de țesut și a schimba limbajul pe care îl folosim pentru a o descrie, ar putea ajuta la îmbunătățirea relațiilor sexuale pentru toată lumea, concluzionează studiul.

Citește și