Oamenii vorbesc tot mai puțin: pierdem sute de cuvinte din conversațiile zilnice în fiecare an

- Oamenii rostesc, în medie, cu aproximativ 338 de cuvinte mai puțin pe zi pentru fiecare an trecut, arată o analiză a datelor colectate între 2005 și 2019.
- La persoanele sub 25 de ani, scăderea este și mai accentuată: aproximativ 451 de cuvinte pe zi pentru fiecare an.
- În timp ce conversațiile cotidiene se împuținează, tăcerea a devenit o tendință de wellness, de la „silent walking” și retreat-uri în liniște până la hoteluri care promovează „hushpitality”.
Vorbim tot mai puțin unii cu alții, iar diferența nu pare deloc neglijabilă. O analiză a 22 de studii realizate între 2005 și 2019 arată că numărul cuvintelor rostite zilnic a scăzut, în medie, cu aproximativ 338 de cuvinte pentru fiecare an trecut.
Cercetarea a inclus 2.197 de participanți cu vârste între 10 și 94 de ani, majoritatea din Statele Unite, dar și din Mexic, Australia și Europa. Aceștia au purtat dispozitive care înregistrau, la anumite intervale, fragmente din conversațiile și activitățile lor cotidiene.
Cercetătorii au estimat că participanții rosteau, în medie, aproximativ 12.792 de cuvinte pe zi, față de aproape 16.000 în studiile mai vechi realizate prin aceeași metodă. Între 2005 și 2019, scăderea estimată a numărului de cuvinte rostite zilnic a fost de aproximativ 28%.
Tinerii tac și mai mult
Tendința este și mai pronunțată în rândul celor cu vârste sub 25 de ani. În cazul lor, cercetătorii au observat o scădere de aproximativ 451-452 de cuvinte rostite pe zi pentru fiecare an, comparativ cu aproximativ 314 în cazul adulților mai în vârstă.
Autorii cercetării nu pot spune cu certitudine care este cauza. Perioada analizată coincide însă cu dezvoltarea accelerată a mesajelor text, a rețelelor sociale și a serviciilor digitale.
În același timp, tot mai multe activități cotidiene pot fi făcute fără să mai schimbăm o vorbă cu cineva: cumpărăm de la case self-checkout, comandăm mâncare prin aplicații, lucrăm de acasă, facem check-in online și cerem ajutorul chatboților.
Astfel, nu doar conversațiile lungi cu prietenii sau familia pot dispărea, ci și acele schimburi aparent neimportante cu un casier, un coleg, un vecin sau un străin.
Tăcerea a devenit, între timp, un produs de wellness
Există și un paradox. În timp ce oamenii vorbesc mai puțin, liniștea este promovată tot mai mult drept un lux și o formă de îngrijire personală.
The Guardian observă popularitatea unor tendințe precum „silent walking”, retreat-urile petrecute în tăcere sau utilizarea tot mai frecventă a căștilor cu anulare a zgomotului. În turism a apărut chiar conceptul de „hushpitality”, prin care hotelurile oferă experiențe cu cât mai puține interacțiuni și cât mai multă liniște.
Potrivit unui raport Hilton citat de publicația britanică, 57% dintre călătorii americani chestionați s-au declarat interesați de un retreat în care liniștea să fie elementul central.
Mai puține cuvinte pot însemna și mai puțină conexiune
Problema nu este simplul fapt că oamenii vorbesc mai puțin. Cercetătorii sunt interesați mai ales de ceea ce ar putea dispărea odată cu acele cuvinte: interacțiunea și conexiunea socială.
Autorii studiului subliniază că o scădere graduală a conversațiilor ar putea modifica în timp felul în care oamenii formează și mențin relații. Studiul nu demonstrează însă că tehnologia este cauza directă și nici că simpla reducere a numărului de cuvinte provoacă probleme de sănătate.
Riscul izolării sociale este însă bine documentat separat. În 2023, U.S. Surgeon General avertiza că lipsa conexiunilor sociale poate fi asociată cu un risc de mortalitate prematură comparabil cu cel al fumatului a până la 15 țigări pe zi, observație reluată acum și de The Guardian.
Ceea ce pare un simplu „salut”, o glumă cu un coleg sau o conversație de câteva minute poate avea, așadar, o miză mai mare decât credem. Într-o lume în care aproape orice poate fi rezolvat printr-un ecran, întrebarea devine tot mai actuală: ce pierdem atunci când nu mai avem nevoie să vorbim cu nimeni?