Pot câinii să detecteze cancerul? Povestea lui Keto și cercetările Institutului Curie arată cum mirosul canin poate identifica semnale asociate tumorilor

• Câinele Keto a semnalat cancerul la doi membri ai aceleiași familii, la interval de câțiva ani.
• Mai întâi, Keto și-a schimbat comportamentul înainte de diagnosticul de cancer al stăpânului.
• Câțiva ani mai târziu, a insistat asupra sânului stâng al stăpânei, care a descoperit apoi o tumoare.
• Cercetătorii francezi de la Institutul Curie și Școala Veterinară testează științific această capacitate extraordinară a câinilor.

Keto nu este medic, dar poate salva vieți. Câinele unei familii din Statele Unite și-a schimbat comportamentul înainte ca stăpânul să fie diagnosticat cu cancer. Câțiva ani mai târziu, a devenit din nou agitat și a început să insiste asupra sânului stâng al soției. Ea a descoperit un nodul.

Dincolo de această poveste, cercetătorii francezi încearcă să afle dacă nasul câinelui poate deveni un adevărat instrument de depistare a cancerului.

Cum a reușit un câine să semnaleze cancerul de două ori în aceeași familie

Povestea îi are în centru pe Keto și pe stăpânii lui, Chase Johnson și Ben Byrn. Prima dată, câinele a devenit neobișnuit de agitat în preajma lui Ben, înainte ca acesta să fie diagnosticat cu cancer de colon. Câțiva ani mai târziu, comportamentul s-a repetat cu Chase. Keto o urmărea prin casă, scâncea și părea neliniștit, scrie People.

Într-o zi, și-a apăsat insistent botul pe sânul ei stâng. Chase a verificat zona și a simțit un mic nodul. Inițial, i s-a spus că era prea tânără și că probabil era vorba despre un chist benign. A insistat însă să fie investigată. Diagnosticul a confirmat cancerul.

Povestea este spectaculoasă, dar nu demonstrează singură că un câine poate diagnostica boala. Și aici începe partea științifică: cercetătorii încearcă să transforme asemenea observații în rezultate măsurabile.

În Franța, câinii au fost testați pentru depistarea COVID-19

Se lucrează și pe cancer în aceste studii. Această capacitate este studiată prin proiecte precum KDOG, inițiat în jurul Institutului Curie, în colaborare cu specialiști în comportament și medicină veterinară, inclusiv de la École nationale vétérinaire d’Alfort.

Principiul este același: tumorile modifică metabolismul și pot produce compuși organici volatili, adică o „semnătură” chimică imposibil de perceput de nasul nostru, dar accesibilă câinelui.

În cazul cancerului de sân, femeile poartă peste noapte comprese care colectează mirosurile pielii. Câinii antrenați nu miros pacientele, ci aceste probe. În prima demonstrație KDOG, doi câini au identificat corect 90,3% dintre probele pozitive, dintr-un set de 130 de probe. Cercetarea a continuat apoi prin studii clinice mai riguroase.

Când ar putea câinii cercetătorilor de la Curie să te ajute să depistezi un cancer

Aici trebuie făcută diferența între o performanță spectaculoasă în laborator și un test medical utilizabil la scară largă. Studiul prospectiv KDOG, publicat în Nature Communications, a evaluat tocmai această trecere spre condiții clinice reale.

Rezultatele arată că odorologia canină are potențial, dar și limite: performanța poate varia între câini și poate fi influențată de modul de recoltare, antrenament și protocol. De aceea, câinele nu înlocuiește mamografia, biopsia sau medicul.

Miza cercetării este însă uriașă: dacă identificăm exact moleculele pe care le recunoaște câinele, am putea crea în viitor senzori sau „nasuri electronice” capabile să reproducă această performanță.

Cercetătorii de la Maisons-Alfort studiază și alte aplicații ale mirosului canin, inclusiv pentru cancerul de colon sau de prostată, unde câinii pot fi antrenați pe probe biologice.