România trece la ora de iarnă în această noapte. Radu Leca, psiholog: „Pare inofensivă, dar are efecte negative. Cresc accidentele în trafic, cardiacii și copiii sunt vulnerabili. Dar există soluții”

- Unele persoane pot resimți oboseală, iritabilitate, dificultăți de concentrare sau tulburări ale somnului timp de câteva zile. Copiii și vârstnicii pot fi mai sensibili la această schimbare.
- Deși Uniunea Europeană a discutat eliminarea ajustării sezoniere, nu a fost adoptată încă o decizie finală.
- România folosește sistemul din 1979, iar trecerea înapoi la ora de iarnă are loc anual în ultima duminică din octombrie.
În noaptea asta, trecem la ora de iarnă. La ora 04:00, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 04:00 devine ora 03:00.
Ziua de mâine va avea, așadar, 25 de ore – fiind cea mai lungă din an.
Cum ne afectează schimbarea orei?
Radu Leca, psiholog: „Trecerea la ora de iarnă pare relativ inofensivă, dar are câteva elemente și efecte negative asupra tot ceea ce înseamnă sănătate și siguranță. Perturbarea somnului este pe locul întâi.
Scăderea performanților cognitive pe locul doi.
Avem un risc crescut de depresie sezonieră, fiindcă luminile zilei sunt mai scurte și evident schimbările în program agravează simptomele depresiei sezoniere. De asemenea, cresc accidentele din trafic – acest lucru este foarte important și trebuie ca oamenii să-l știe, fiindcă s-a observat o creștere a numărului de accidente rutiere în zilele imediat următoare a schimbării orei, din cauza oboselii și a adaptării incomplete a conducătorilor auto.
Apar probleme de sănătate, care sunt asociate cu perturbările de somn și stres asociat, care au efecte negative asupra sistemului imunitat și evident cresc tot ce înseamnă elemente de boală.
Schimbarea orei afectează sănătatea celor care sunt cardiaci, respectiv afectează sănătatea cardiovasculară, fiindcă există studii europene publicate din anul 2020 până în prezent, vreo 400, care au legătură cu schimbările de oră și sugerează o legătură între schimbarea de oră și riscul crescut de evenimente nefericite cardiovasculare, cum ar fi atacurile de cord.
Și atunci, tot ceea ce înseamnă cardiaci sunt sub semnul întrebării în aceste zile, stresul și iritabilitatea cresc, accidentele de muncă la fel. Mai este un element care nu este luat în seamă de părinți, și anume efectele acestei schimbări asupra copiilor. Deoarece copiii pot fi deosebit de sensibili la schimbările de oră, aducând în interiorul universului lor mic în evoluție, probleme de somn și dificultăți de concentrare la școală”.
Ce trebuie să facem ca să ne adaptăm?
Radu Leca, psiholog: „Dacă mergem pe ideea de soluții, există câteva soluții care fac parte din structura bunului simț a fiecăruia dintre noi. Respectiv creșterea numărului de pași, ca să putem să ne revenim din punct de vedere dopaminic, încă 15 minute la cele 30 de sport pe care le realizăm în fiecare zi.
Să ne ținem departe de zahăr, ca să nu creștem iritabilitatea, iar copiii să nu primească deloc zahăr în următoarele 2-3 zile – ar fi extraordinar pentru toți. Toți cei care sunt înnebuniți după brânză să o înlocuiască – brânza fiind cel mai important catalizator către zona de satisfacție pentru toți cei care sunt anxiosi și o parte dintre cei depresivi. De înlocuit în special parmezamul cu fulgii de drojdie uscată inactivă.
Și evident, să purtăm discuțiile largi cu familia și prietenii. Altfel, vom avea doar o structură negativă prezentă în noi și o vom considera ca fiind absolut firească din toate punctele de vedere”.