- Poate părea un paradox, însă copiii nu râd de bucurie.
- Studiile științifice arată că există ceva mult mai profund decât bucuria sau veselia în râsul unui copil.
- Râsul adulților este la fel de complex.
„Mai mult râs, mai puţine riduri! Zâmbiţi, vă rog!”, este îndemnul adulților, însă la copiii nu funcționează asta. Așa cum nu funcționează nici să-i faci să râdă, deși nu te cunosc. Ultimele studii științifice arată că există ceva mult mai profund decât bucuria sau veselia în râsul unui copil și poate părea paradoxal, dar copiii nu râd de bucurie.
Copiii râd din diferite motive, dar și în stadii diferite de dezvoltare. Râsul începe la scurt timp după naștere pentru că bebelușii învață să râdă pentru că vor să își imite părinții și să primească aprobare de la ei. Acesta este modul în care ei învață totul la început. Prin aprobare și imitație. Pe măsură ce cresc, bebelușii ies din această simbioză cu părinții lor, și învață să își distingă propria persoană față de părinții lor.
De la 6 ani, copiii învață să se preocupe de concepte abstracte, ceea ce înseamnă că pot înțelege și prinde anumite glume. Acest lucru se întâmplă când depășesc stadiul egocentrismului.
Citește și