• Pentru că nu au cu ce să-i hrănească, oamenii din Maroc sunt nevoiți să-și vândă caii.
  • Pentru mii de musulmani, caii sunt principala lor sursă de venit.
  • „Îmi e frică de viitor”, spune un bărbat în timp ce aștepta lângă faimoasa piață Jemaa El-Fnaa, sperând că cineva își va dori o plimbare cu trăsura.

Majoritatea turiștilor experimentau splendoarea Marrakech-ului dintr-o trăsură cu cai, acum însă, străzile sunt pustii, iar în lipsa lor, turismul Marocului este paralizat. Pandemia coronavirusului i-a obligat pe oameni să-și vândă caii, principala lor sursă de venit.

Abdenabi Nouidi și-a vândut calul preferat cu 150 de dolari, bani cu care a cumpărat mâncarea celorlalte animale care mor de foame. „Îmi e frică de viitor”, spune bărbatul în timp ce aștepta lângă faimoasa piață Jemaa El-Fnaa, sperând că cineva își va dori o plimbare cu trăsura, scrie AP.

„Dacă ai un magazin, îl poți închide. Dacă vinzi bunuri, le depozitezi. Dar imaginați-vă că aveți … cai care trebuie să mănânce, să bea și să aibă parte de îngrijiri medicale”, adaugă Abdeljalil Nouidi.

Recomandări

CÂND INTRĂM ÎN SCHENGEN
AFACERI RUSIA-COREEA
STĂ PROST CU VÂNZAREA
REVOLTA ROBOȚILOR
CE-AU GĂSIT AL LOR SĂ FIE
ANIME ȘI MANGA
Marrakech – Sursa foto: Profimedia

În aceeași situației se află mii de musulmani care își întrețin familiile din banii turiștilor pe care îi plimbă cu trăsura.

Regatul nord-african și-a închis ușile pentru străini, pe 2 martie, atunci când a fost confirmat primul caz de coronavirus. De asemenea, recent autoritățile au interzis călătoriile interne în opt orașe, inclusiv Marrakech.

Spana, organizația britanică pentru protecția animalelor din străinate, timp de 3 luni, a livrat hrană pentru 600 de cai din Marrakech, dar și din orașul vecin Aït Ourir.

„Atunci când a fost impusă carantina, ne-a fost foarte clar că multe dintre animalele care muncesc în Marrakech vor avea nevoie de ajutorul nostru”, a spus Hassan Lamrini, medic veterinar al organizației Spana din Marrakech.

„Nu există prea multe lucruri în lume de care să-mi pese mai mult decât de aceste animale. Ele sunt viața mea”, a declarat Boujamaa Ninich, care a dedicat 50 de ani pentru a lucra cu SPANA. Își petrece săptămâni întregi într-o mică încăpere din centru pentru a se asigura că animalele sunt bine îngrijite.