- Olga Loiek este o tânără studentă din Ucraina care și-a creat un canal de Youtube.
- Câteva săptămâni mai târziu, chipul ei era folosit pentru propaganda în Rusia.
- Deși calitatea audio este aproape perfectă, fără sunete de respirație sau zgomote de fundal, cercetătorii spun că este un red flag.
Fii atent de unde te informezi, deepfake-ul devine tot mai complex. Olga Loiek este o tânără studentă din Ucraina care și-a creat un canal de Youtube, iar câteva săptămâni mai târziu, chipul ei era folosit pentru propaganda în Rusia.
Advertisment
Clipul părea să o arăte pe Olga vorbind în chineză, în timp ce fotografiile Kremlinului și ale liderului rus Vladimir Putin rulau pe ecran. Zeci de videoclipuri de pe pagina ei conțineau semne de manipulare digitală. În primul rând, în aceste videoclipuri, buzele Olgăi nu sunt întotdeauna sincronizate cu vocea. Există momente când software-ul eșuează, iar intonația ei este plată. Deși calitatea audio este aproape perfectă, fără sunete de respirație sau zgomote de fundal, cercetătorii spun că este un red flag.
Încrucișarea dintre fețele occidentale și conturile chineze prezintă un nou strat de complexitate deoarece ecosistemul rețelelor sociale din China este în mare parte izolat de lume.
Recomandări
Pentru cei 1 miliard de utilizatori de internet din China , YouTube și Instagram sunt blocate și înlocuite cu alternative moderate la platformele internaționale. Există WeChat pentru WhatsApp și Facebook, Weibo pentru X și Xiao-hong-shu ca o combinație de TikTok și Instagram.
Pe aceste platforme chineze, deepfake-urile femeilor care nu sunt din china pot rămâne adesea nedetectate, deoarece spectatorii ar putea să nu recunoască cu ușurință persoana reală. Între timp, creatorul este mai puțin probabil să descopere că fața lui a fost furată, deoarece, nu accesează de obicei platformele chineze.
Citește și
- Aproape 8 milioane de joburi din Marea Britanie ar putea fi preluate de Inteligența Artificială
- Un veteran din armata SUA candidează la alegerile prezidențiale
- Astăzi este Ziua Internațională a Teatrului. Mai sunt românii consumatori de cultură?
Partenerii noștri