Psihologia fenomenului „trolling”. Sadism și sociopatie în mediul online

• Unul dintre obstacolele în abordarea corectă a „trolilor” este dificultatea de a-i defini cu exactitate.
• Termenul de „trol de internet” a fost folosit în mod inconsecvent, în funcție de context, și adesea confundat cu alte forme de hărțuire pe internet.
• Cum putem concepe o soluție atunci când nu putem descrie corect problema?

Fenomenul de trolling este prezent în special în social media și în jocurile video online. Trolii de internet pot fi găsiți aproape peste tot, de la ziarele online la paginile guvernamentale.

Începând cu anul 2021, este corect să presupunem că toată lumea a întâlnit un trol de internet, fie într-un mod pasiv, citind comentariile la munca altcuiva; fie într-un mod activ, primind feedback-ul lor și poate chiar implicându-se într-o discuție cu aceștia. În orice caz, prezența lor creează o atmosferă negativă în orice spațiu online.

Singura modalitate eficientă de a opri acești utilizatori online toxici este ignorarea lor, ceea ce poate fi destul de frustrant, deoarece este același lucru cu a nu face nimic. Cu toate acestea, studiile care conturează profilul psihologic al trolilor susțin importanța ignorării lor.

Ce este mai exact trollingul?

Unul dintre obstacolele în abordarea corectă a „trolilor” este dificultatea de a-i defini cu exactitate. Termenul de „trol de internet” a fost folosit în mod inconsecvent, în funcție de context, și adesea confundat cu alte forme de hărțuire pe internet. Cum putem concepe o soluție atunci când nu putem descrie corect problema?

Literatura academică definește „comportamentul de trol” ca fiind un act intenționat de a insulta alte persoane online cu unicul scop de a le înfuria. Acesta nu implică doar insulte, ci și manipularea altor persoane pentru a le face să-și piardă cumpătul.

„Utilizarea online a cuvântului Internet Troll nu provine de la creatura mitică, ci de la un tip de pescuit la copcă în care o momeală este trasă prin apă pentru a provoca o frenezie alimentară în rândul peștilor. În acest sens, trolul poate fi subtil sau vădit ofensiv pentru a crea o dispută sau poate căuta să-i atragă pe alții într-o discuție circulară inutilă.” – a spus Amy Biggs, specialist în comportamente problematice pe site-urile și forumurile de socializare, în „DON’T FEED THE TROLLS!”

Motivul pentru care trolii hărțuiesc

Cercetările efectuate de Evita March, un expert australian în ciberpsihologie, aprofundează trăsăturile de personalitate care pot fi deduse din definiția oficială a termenului „Troll de internet”. Lucrarea ei conturează profilul psihologic al acestora, ceea ce ne poate ajuta să identificăm cele mai bune abordări pentru a face față acestui tip specific de persoană antisocială online.

Un studiu sugerează că sadismul este cel mai puternic predictor al trollingului. Astfel, cu cât cuiva îi place mai mult să-i rănească pe alții, cu atât este mai probabil să se implice în comportamentul de trolling. Atunci când, pe lângă sadism, se detectează o stimă de sine ridicată, este și mai probabil ca individul să facă trolling.

Rezultatele referitoare la stima de sine, care pare să nu fie un indicator independent, sunt neașteptate, deoarece stima de sine scăzută a fost desemnată ca fiind direct legată de hărțuirea cibernetică, un alt comportament antisocial online, care este adesea confundat cu trollingul.

Alți factori semnificativi care pot prezice în mod independent trollingul răuvoitor sunt sexul și psihopatia, în sensul că persoanele de sex masculin sau persoanele cu un nivel ridicat de psihopatie sunt mai predispuse la trolling.

Nu hrăniți trolii!

„Nu hrăniți trolii!” a devenit o afirmație populară în rândul utilizatorilor de forumuri, folosită pentru a se avertiza reciproc să nu ofere trolului atenția pe care o caută. Este acesta un sfat bun?

Conform studiului din martie, da. Relația dintre trolling și sociopatie și sadism îl încadrează pe trolul de internet ca fiind o persoană insensibilă, care se distrează făcându-le rău altora. În consecință, orice efort de a face apel la simțul umanității acestora este respins. Atunci când, pe lângă sadism, în profilul psihologic al trolilor figurează și o stimă de sine ridicată, este și mai important să îi ignorăm.

Spre deosebire de hărțuitorii cibernetici, care încearcă să îi dezamăgească pe alții pentru a se simți mai bine în pielea lor, ca mecanism de adaptare autodistructiv, trolii își sporesc ego-ul făcându-le rău altora. Prin urmare, orice răspuns pe care îl primesc este resimțit ca o nouă oportunitate de a provoca daune și de a-și ridica stima de sine, ceea ce le întărește comportamentul.

Dacă unul sau mai mulți troli de pe internet vă calcă pe nervi și aveți la dispoziție orice mijloc de a le șterge comentariile, de a-i bloca și/sau de a-i raporta, faceți acest lucru. Trebuie să ne protejăm și să acordăm prioritate în primul rând sănătății noastre mintale. Doar nu încercați să vă ocupați direct de ei – și niciodată, niciodată, niciodată, niciodată nu le arătați că vă supără, pentru că asta este exact ceea ce caută ei.

Ce trebuie să luați în considerare

Vestea bună despre cercetarea trollingului de pe internet este că aceasta susține ideea că feedback-ul lor negativ nu este despre tine, ci în întregime despre ei. Lipsa lor de empatie îi face imposibil de atins. Faptul de a le răspunde nu face decât să le înrăutățească atitudinea răuvoitoare, deoarece le oferă mai mult conținut pe care să îl manipuleze, să îl cicălească și să se plângă cu viclenie.

Scopul lor nu este de a învăța sau de a schimba părerea cuiva, ci doar de a deturna orice potențială discuție constructivă pentru a-și hrăni ego-ul malițios cu durerea altei persoane.

Dacă întâlnești un „trol” pe vreo platformă online, verifică dacă există vreo metodă de moderare oferită, cum ar fi un buton de raportare, un e-mail de asistență sau moderatori ai comunității la care poți apela. Din păcate, nu există nicio garanție că va fi eficientă. Singura alternativă eficientă pentru a combate trolii de pe internet este o atitudine pasivă: ignorați-i complet!