Care este miza summitului COP26 privind clima? Ce chestiuni vor discuta liderii planetei la Glasgow

• Evenimentul major privind clima, cunoscut sub numele de COP26, are loc la Glasgow, Scoția, de duminică până pe 12 noiembrie.
• Inițial programat pentru anul trecut, summitul a fost amânat din cauza pandemiei.

Evenimentul major privind clima, cunoscut sub numele de COP26, are loc la Glasgow, Scoția, de duminică până pe 12 noiembrie. Inițial programat pentru anul trecut, summitul a fost amânat din cauza pandemiei de coronavirus, relatează CNN.

Liderii mondiali sunt supuși unei presiuni uriașe pentru a prezenta modul în care intenționează să reducă emisiile și să atenueze schimbările climatice la unul dintre cele mai importante summituri diplomatice din istorie.

Diplomații și liderii mondiali au încercat să minimalizeze așteptările de succes în perioada premergătoare summitului, deși un document de poziție a peste 100 de țări în curs de dezvoltare, reprezentând mai mult de jumătate din lume, a insistat că nu mai pot exista „scuze pentru promisiuni nerespectate”.

Pentru a avea vreo șansă de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, obiectivul aspirațional al Acordului de la Paris din 2015, lumea trebuie să reducă aproape la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră în următorii 8 ani și să ajungă la emisii zero până în 2050.

Cercetătorii în domeniul climei au subliniat în repetate rânduri că cea mai bună armă pentru a combate creșterea temperaturilor globale este reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Johan Rockstrom, director al Institutului Potsdam pentru cercetarea impactului climatic și unul dintre cei mai influenți cercetători din lume, a declarat pentru CNBC că, în opinia sa, succesul COP26 se va reduce la negocierile privind cinci aspecte esențiale.

Acestea sunt atenuarea emisiilor, finanțarea programelor de mediu, stabilirea prețului carbonului, soluțiile naturale și eliminarea treptată a combustibililor fosili.

Atenuarea emisiilor

Trebuie, cel puțin, să avem 195 de țări care să își alinieze planurile lor cu știința, și asta presupune obiective zero până cel târziu în 2050, a spus Rockstrom. „Avem doar un număr mic de țări care au făcut acest lucru până în prezent”, a adăugat el, menționând că țări precum Indonezia, Rusia și Brazilia nu au declarat încă în mod public obiective zero până la mijlocul secolului.

Un raport al ONU publicat la începutul acestei săptămâni a constatat că noile contribuții stabilite la nivel național și cele actualizate pun lumea pe calea unei creșteri periculoase a temperaturii globale de cel puțin 2,7 grade Celsius până la sfârșitul secolului – chiar dacă planurile ar fi pe deplin realizate.

Farhana Yamin, avocat specializat în probleme climatice și consilier al Forumului persoanelor vulnerabile din punct de vedere climatic, a declarat prin telefon pentru CNBC că COP26 trebuie să declanșeze o profundă „resetare a justiției” dacă dorește să fie considerat un summit de succes. „Succesul poate veni doar din înțelegerea adevărurilor dure, vorbind cu onestitate și recunoscând situația țărilor vulnerabile.”

Nu este suficient, a adăugat ea, ca cei prezenți la COP26 să continue să vorbească despre optimismul lor pentru viitor, când țările nu sunt nici pe departe în măsură să facă față cerințelor urgenței climatice.

Finanțe

Țările cu venituri ridicate au promis în 2009 că vor oferi 100 de miliarde de dolari pe an timp de cinci ani, începând cu 2020, pentru a ajuta țările cu venituri mici să renunțe la combustibilii fosili și să se protejeze împotriva dezastrului climatic. Acest obiectiv al Acordului de la Paris nu a fost încă îndeplinit și nu se preconizează că va fi atins cel puțin până în 2023.

„Cu toată onestitatea, este vorba de mărunțiș”, a declarat Rockstrom, menționând trilioanele de dolari cheltuiți de guvernele globale pentru a se redresa în urma pandemiei de coronavirus.

„Vorbim despre trilioanele de dolari care sunt necesare pentru a avea o tranziție completă de 100% a investițiilor de la infrastructura bazată pe combustibili fosili la infrastructura regenerabilă, astfel încât să putem vedea cu adevărat o schimbare decisivă și o direcție. Trebuie să existe o discuție financiară”.

Finanțarea climei este considerată ca fiind o chestiune de importanță critică, în special atunci când vine vorba de repararea încrederii globale.

„Succesul ar fi ca țările să înceteze să se mai joace cu problema pierderilor și a daunelor și să le finanțeze efectiv”, a declarat Yamin.

Prețurile carbonului

Pentru susținătorii săi, stabilirea prețului carbonului este văzută ca o modalitate importantă de a stimula reducerea emisiilor și de a ajuta tehnologiile cu emisii reduse de carbon să concureze cu alternativele consacrate, puternic poluante.

Totuși, pentru criticii săi, articolul 6 din Acordul de la Paris riscă să submineze ambiția acordului într-un moment în care există dovezi copleșitoare ale necesității de a merge mai departe și mai repede pentru a evita schimbarea climei. Acest lucru se datorează faptului că unii se tem că acordurile de comercializare a emisiilor de carbon ar putea permite țărilor să atingă obiectivele deja slabe fără a reduce emisiile suplimentare.

Prețul de referință al carbonului în UE a fost aproximativ 60 de euro pe tonă, după ce înainte de pandemia de coronavirus se situa la aproximativ 20 de euro. Creșterea prețului a dus la închiderea unor centrale electrice pe bază de cărbune, a spus Rockstrom.

Natura

„A patra parte și poate cea mai importantă pentru Glasgow este să facem din aceasta prima reuniune COP care să fie cu adevărat o COP a naturii”, a spus Rockstrom. „Trebuie să fie momentul în care să recunoaștem că singura modalitate de a realiza Acordul de la Paris este de a asigura zonele care absorb dioxidul de carbon din natură – pe uscat și în oceane.”

Zonele care absorb CO2 (carbon sinks) sunt zone naturale, cum ar fi oceanele și pădurile, care absorb mai mult carbon decât emit.

Președinția britanică a COP26 a recunoscut că amenințările schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității nu pot fi rezolvate separat. În Scoția se va discuta despre agricultură și utilizarea durabilă a terenurilor, precum și despre acțiunile de refacere a pădurilor și a altor ecosisteme esențiale.

Eliminarea treptată a combustibililor fosili

Arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazele naturale, este principala cauză a urgenței climatice.

În cadrul COP26, Costa Rica și Danemarca sunt așteptate să lanseze oficial Alianța „Dincolo de petrol și gaze”, prima alianță diplomatică din lume pentru a gestiona declinul producției de petrol și gaze.

Cu toate acestea, cărbunele este combustibilul fosil cu cea mai mare intensitate a emisiilor de dioxid de carbon și, prin urmare, cea mai importantă țintă pentru înlocuire în cadrul trecerii către alternative regenerabile.

Anul acesta, o criză globală a aprovizionării cu energie a coincis cu o revenire a producției de cărbune, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la așa-numita „tranziție energetică”.