Jumătate din populația urbană din România va fi afectată de valuri extreme de căldură până în 2040, arată raportul „Starea Climei România 2025”
- Până în 2040, jumătate din populația urbană va fi afectată de valuri de căldură extreme, arată raportul „Starea Climei România 2025: Unde suntem și încotro mergem”.
- Între martie 2022 și iulie 2025, România a traversat cea mai lungă perioadă de secetă din ultimele decenii – 41 de luni.
- Specialiștii InfoClima afirmă că schimbările climatice nu mai pot fi tratate ca fenomene izolate. Sunt procese sistemice, cu efecte cumulative.
Până în 2040, jumătate din populația urbană va fi afectată de valuri de căldură extreme, arată raportul „Starea Climei România 2025: Unde suntem și încotro mergem”, publicat la finalul anului trecut de platforma InfoClima.
„Anul 2025 a confirmat ceea ce datele climatice indică de mai mulți ani: schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile și tot mai frecvente. Episoadele de temperaturi extreme, perioadele prelungite de secetă, precipitațiile intense și fenomenele meteo neobișnuite au pus presiune pe ecosisteme, infrastructură și comunități, inclusiv în România. În acest context, 2025 a fost un an al contrastelor și al provocărilor, dar și al lecțiilor importante despre adaptare, reziliență și nevoia de acțiune informată”, potrivit specialiștilor.
Potrivit raportului, diferența de temperatură dintre centrul Bucureștiului și zonele rurale adiacente ajunge la +3 până la +8 grade Celsius, ca efect al Insulei de Căldură Urbană (ICU).
Între martie 2022 și iulie 2025, România a traversat cea mai lungă perioadă de secetă din ultimele decenii – 41 de luni. În acest interval, au fost înregistrate peste 1.000 de fenomene meteo extreme, dintre care:
- peste 200 de cazuri de grindină mare,
- 706 episoade de vânt puternic,
- aproape 200 de cazuri de precipitații extreme.
În agricultură, două milioane de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost compromise doar în 2024.
Raportul InfoClima avertizează și asupra riscului de colaps al curentului subpolar din Atlanticul de Nord (CSPG) în perioada 2035–2045. Acest fenomen ar putea declanșa efecte climatice în cascadă, inclusiv asupra Europei de Est și României.
Tot în 2024, temperatura medie anuală înregistrată în România a fost cu +3,1°C mai mare decât media perioadei 1971–2000.
Specialiștii InfoClima afirmă că schimbările climatice nu mai pot fi tratate ca fenomene izolate. Sunt procese sistemice, cu efecte cumulative, ce necesită acțiune strategică și decizii publice informate. „Adaptarea la schimbările climatice și reducerea emisiilor devin o necesitate strategică, nu o opțiune. Reziliența climatică depinde de colaborarea între cercetare, autorități și societate”, spun specialiștii.