- Oamenii de ştiinţă au avertizat, de mult timp, că fenomenele meteorologice extreme vor provoca calamităţi în viitor.
- Dar, în America de Sud, care, doar în ultima lună, a avut parte de alunecări de teren mortale în Brazilia, de incendii în zonele umede din Argentina şi de inundaţii atât de grave în Amazon, încât au distrus recoltele, acest viitor este deja aici.
- În Columbia, o creștere recentă a incendiilor de pădure a determinat comunitatea academică și activiștii internaționali să trimită o scrisoare guvernului prin care îl îndemna să adopte o poziție mai agresivă.
În doar trei ore, pe 15 februarie, în oraşul Petropolis, aflat în munţii împăduriţi de deasupra oraşului Rio de Janeiro, a fost înregistrat cel mai mare volum de precipitaţii, într-o singură zi, de când autorităţile au început să ţină evidenţa în 1932. Alunecările de teren care au urmat au înghiţit vieţile a peste 200 de persoane şi au lăsat aproape 1.000 de oameni fără adăpost.
Un raport publicat, luni, de Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice (IPCC) coroborează ceea ce mulţi dintre cei de la faţa locului au văzut cu ochii lor. Încălzirea globală modifică intensitatea şi frecvenţa fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi El Nino şi La Nina, încălzirea şi răcirea naturală a unor părţi ale Pacificului care modifică tiparele meteorologice din întreaga lume. Aceste evenimente au devenit, de asemenea, mai greu de prevăzut, provocând daune suplimentare, se arată în raport, scrie AP.
Până în 2020, în zonele umede, Ibera din Argentina, unul dintre cele mai mari ecosisteme de acest tip din lume, existau multe ape, mlaştini, lacuri stagnante şi lagune. Dar o secetă istorică a râului Parana a secat o mare parte din ele; apele sale se află la cel mai scăzut nivel din 1944 încoace. Din ianuarie, a fost scena unor incendii violente.
Iar săptămâna aceasta, 70% din oraşul îndepărtat Jordao din pădurea amazoniană din Brazilia a fost scufundat de revărsarea a două râuri. Aceasta a distrus vieţile a mii de oameni din regiune, inclusiv în 32 de comunităţi indigene.
America Centrală şi de Sud este a doua cea mai urbanizată regiune din lume, după America de Nord, 81% din populaţie locuind în oraşe. În acest context, pădurile joacă un rol vital pentru a stabiliza climatele locale şi pentru a ajuta lumea să atingă obiectivele ambiţioase privind temperatura, stabilite prin Acordul de la Paris din 2015, spun experţii.
Întreaga pădure amazoniană stochează între 150 şi 200 de miliarde de tone de carbon în vegetaţie şi în sol, potrivit lui Carlos Nobre, un climatolog brazilian proeminent, care a studiat biomul timp de mai multe decenii.
Dar majoritatea guvernelor din regiune nu au reuşit să ţină cont de avertismentele IPCC şi să oprească distrugerile. Mulţi lideri din America de Sud au rămas tăcuţi în legătură cu activităţile ilegale de exploatare forestieră şi minieră din regiunile sensibile. Preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a mers mai departe, încurajându-le, în mod direct, atât prin cuvintele sale, cât şi prin slăbirea agenţiilor şi reglementărilor de mediu.
Chiar şi în Columbia, unde preşedintele Iván Duque a încercat să ţină în frâu exploatarea forestieră ilegală, o creştere recentă a incendiilor de pădure a determinat peste 150 de academicieni şi activişti internaţionali să trimită, săptămâna trecută, o scrisoare prin care îndeamnă guvernul să adopte o poziţie mai agresivă.