Nistor Călin: „M-ar fi interesat să se spună câte persoane au fost achitate pe abuz în serviciu. Dacă avem un număr foarte mare de persoane achitate, peste 15-20%, înseamnă că sunt probleme pe elementele de tipicitate ale infracțiunii”

• „Procurorii nu au voie legal să furnizeze date din dosare. Au fost persoane trimise în judecată că au furnizat date din dosarele de urmărire penală”
• „Când i-am revocat pe C. Man și pe C. Ardelean din DNA era un alt scandal privind o înregistrare cu aspecte nu tocmai în regulă de la o ședință a ST Oradea. Nu regret că i-am revocat din DNA pe cei doi procurori. N-au furnizat niciodată informații că n-ar fi implicați în acele discuții”
• „Dacă sunt astfel de comportamente, sunt instituții care ar trebui să sancționeze astfel de derapaje: Inspecția Judiciară, CSM. Am fost de multe ori ținta unor campanii, dar nu de amploare”
• „CCR vorbește de necesitatea de a se impune un prag pentru mai buna apreciere a întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii. N-ar fi rău să se instituie un prag”.
• „Considerentele deciziilor CCR sunt obligatorii pentru toată lumea. Sunt obligatorii din 1995”.
• „Dacă corupția amenință securitatea națională, acel stat este eșuat, gen Haiti. Ar fi nedrept să spunem că în Rmânia e o mare problemă corupția. Corupția trebuie combătută, dar nu e de anvergura să aducă atingere securității naționale”.
• „Și dacă am ORNISS ca avocat, și dacă emitentul nu-mi dă acces la materialele clasificate, ce fac? (…) Dacă citea cineva cu atenție decizia CCR ar fi observat că se spunea că ar trebui să decidă asupra declasificării judecătorul învestit cu judecarea cauzei, nu emitentul actului. În condițiile accesului pentru magistrați ar trebui să se dea acces și pentru avocați. Nu poți crea situații de inegalitate când discutăm de principiul egalității armelor”.
• „Este o problemă în proiectul de lege de modificare a CPP. Modificarea nu rezolvă nimic. Nu răspunde exigențelor impuse de CCR prin decizii”.
• „Un procuror a dat acces la materiale clasificate unor avocați, s-a sesizat Inspecția Judiciară, acțiunea disciplinară a fost respinsă de secția pentru procurori a CSM. Prin decizia 49/2019, ÎCCJ a apreciat că procurorul a procedat corect dând acces avocaților la materialele clasificate, deși legile impun alt mod de acces”.
• „Am fost procuror de caz în două cauze trimise în judecată pe infracțiuni de corupție pe pandemie. În cauza Adrian Ionel – UNIFARM, există o condamnare la fond. DNA trebuie să facă investigații serioase, pe probe solide. Menirea DNA este combaterea corupției la nivel mediu și înalt.

„Am fost 5 ani adjunct al DNA și de două ori procuror șef interimar al DNA. Am activat în procuratură peste 21 de ani. Procurorii nu au voie legal să furnizeze date din dosare, urmărirea penală este nepublică. Au fost persoane trimise în judecată că au furnizat date din dosarele de urmărire penală. Comunicarea este reglementată de un ghid aprobat de CSM. Nu orice furnizare de informație este infracțiune. Comunicarea Ministerului Public se poate face doar în anumite situații. Procurorul nu poate discuta date concrete care țin de dosarul de urmărire penală. Când i-am revocat pe C. Man și pe C. Ardelean era un alt scandal privind o înregistrare cu aspecte nu tocmai în regulă de la o ședință a ST Oradea. Când activezi în DNA, o direcție specializată, trebuie să ai exigențe mult mai mari pe conduită și respectarea normelor legale. Nu regret că i-am revocat din DNA pe cei doi procurori. N-au furnizat niciodată informații că n-ar fi implicați în acele discuții. Nu, nu este în regulă, magistratul are obligația de rezervă. Discuțiile care exced unor norme minime de conduită profesională trebuie sancționate. Dacă sunt astfel de comportamente, sunt instituții care ar trebui să sancționeze astfel de derapaje: Inspecția Judiciară, CSM. Am fost de multe ori ținta unor campanii, dar nu de amploare”, a declarat în emisiunea OFF/OnTheRecord Nistor Călin, fost procuror șef DNA, actual avocat, despre cazul interceptărilor apărute în presă în care sunt implicați și foști procurori DNA pe care i-a revocat.

Fostul procuror șef al DNA a vorbit în emisiune și de problema abuzului în serviciu – din perspectiva procurorului dar și a avocatului:

„Până în 2016, infracțiunea aceasta n-a comportat probleme de constituționalitate. În orice normă juridică există o marjă de interpretare. S-a exagerat cu trimiterile în judecată pe infracțiunea de abuz în serviciu. Dosare pe abuz în serviciu fac toate parchetele. La un parchet, s-a trimis în judecată pe abuz în serviciu un agent de poliție care a mers cu mașina să ducă niște medicamente copilului bolnav acasă. Când exagerez cu interpretarea, la un moment dat cineva va interveni să te pună în anumite coordonate constituționale sau legale. CCR vorbește de necesitatea de a se impune un prag pentru mai buna apreciere a întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii. N-ar fi rău să se instituie un prag pentru că n-am mai avea situații de genul ăsta. Și dacă se introducea un prag, procurorii oricum mergeau pe cealaltă variantă: vătămarea intereselor legale ale unei persoane. Curtea spune că trebuie cumva apreciată și intensitatea vătămării. Deci doar pragul nu rezolvă efectiv problema. Considerentele CCR sunt obligatorii pentru toată lumea. Sunt obligatorii din 1995. În considerente, CCR curtea menționează o anumită conduită pe care o impune textul de lege respectiv, chiar dacă este respinsă excepția. Curtea ca să revină asupra deciziilor trebuie să întâmple ceva nemaiîntâlnit. Eu nu știu să fi întâmplat evenimente deosebite. Pe mine m-ar fi interesat câte persoane au fost achitate pe infracțiunea de abuz în serviciu. Dacă avem un număr foarte mare de persoane achitate pe abuz în serviciu, peste 15-20%, înseamnă că sunt probleme pe elementele de tipicitate ale infracțiunii. Înseamnă că legiuitorul trebuie cumva să regleze această situație. Este foarte bine că ÎCCJ a sesizat problema abuzului în serviciu la CCR. Sunt multe cauze care indiferent de decizia CCR, tot achitări erau. CCR ne-a salvat într-o anumită măsură. A fost o situație cu un primar achitat pe fond, condamnat în apel. Unii au fost condamnați pentru asemenea fapte, la alții s-a mers pe litigiu de dreptul muncii. CCR spune în decizia 405 că răspunderea penală este ultima ratio”.

Nistor Călin a semnalat în emisiunea OFF/OnTheRecord și problemele legate de modificarea CPP – respectiv posibilitatea ca interceptările din mandatele de securitate națională să devină probe în dosarele de corupție, dar și accesul avocaților la informații clasificate, chiar dacă au certificat ORNISS:

„CCR a zis că infracțiunile de corupție nu sunt infracțiuni care amenință securitatea națională. Dacă corupția amenință securitatea națională, acel stat este eșuat, gen Haiti. Ar fi nedrept să spunem că în Rmânia e o mare problemă corupția. Corupția trebuie combătută, dar nu e de anvergura să aducă atingere securității naționale. Am văzut alți profesioniști care spuneau acum câteva luni că în România este corupție generalizată. Da, șefi de instituții. Corupția trebuie combătută, fără menajamente, pe fapte de corupție probate solid. DNA trebuie să trimită în judecată pentru ideea pentru care a fost creată: să combată corupția la nivel mediu și înalt. (…) Eu am lucrat cu astfel de cauze, până când a permis CCR. Îmi treceau prin mână la DNA informațiile clasificate. Primeam acces la MSN dacă ne comunica vreunul din serviciile de informații. Legea 182/2002 e construită pe baza principiului necesității de a cunoaște. La DNA aveam ORNISS, ca avocat n-am ORNISS. Și dacă am ORNISS ca avocat, și dacă emitentul nu-mi dă acces la materialele clasificate, ce fac? Pe actualul cadru legislativ, accesul la materialul clasificat ți-l dă emitentul. Dacă citea cineva cu atenție decizia CCR ar fi observat că se spunea că ar trebui să decidă asupra declasificării judecătorul învestit cu judecarea cauzei, nu emitentul actului. În condițiile accesului pentru magistrați ar trebui să se dea acces și pentru avocați. Și magistrații și avocații sunt participanți în procesul penal. Nu poți crea situații de inegalitate când discutăm de principiul egalității armelor. Este o problemă în proiectul de lege de modificare a CPP. Modificarea nu rezolvă nimic. Nu răspunde exigențelor impuse de CCR prin decizii. (…) N-am solicitat certificat ORNISS. N-am intrat în vreun dosar cu MSN. Solicitarea unui mandat de securitate națională nu înseamnă neapărat că se va transpune într-o cauză penală. Pe un MSN poate fi o persoană, pot fi mai multe persoane. Nu există număr limitat de persoane. Un procuror a dat acces la materiale clasificate unor avocați, s-a sesizat Inspecția Judiciară, acțiunea disciplinară a fost respinsă de secția pentru procurori a CSM. Prin decizia 49/2019, ÎCCJ a apreciat că procurorul a procedat corect dând acces avocaților la materialele clasificate, deși legile impun alt mod de acces. Ca să evităm discuțiile, s-ar putea proceda în oglindă la avocați ca la magistrați. De multe ori securitatea națională este un concept care este mult deasupra intereselor individuale”.

Fostul șef DNA spune că decizia ÎCCJ pe prescripție generează o situație discriminatorie în dosare. În ceea ce privește DNA, Nistor Călin a susținut în emisiunea OFF/OnTheRecord pe Aleph News că principala instituție anticorupție trebuie să revină la menirea sa: combaterea corupției la nivel mediu și înalt:

„Nu știu care incidența ultimei decizii pe prescripție în DNA. Deciziile CCR pe prescripție sunt destul de clare, ca și decizia ÎCCJ. Hotărârea Înaltei Curți generează o situație discriminatorie. Este incorect ca un inculpat al cărui avocat a ridicat inițial problema prescripției să nu poată beneficia de dispozițiile ulterioare (…) La momentul la care am plecat eu din DNA conduceam o secție. Eu am fost procuror de caz în două cauze trimise în judecată pe infracțiuni de corupție pe pandemie. În cauza Adrian Ionel – UNIFARM, există o condamnare la fond. DNA trebuie să facă investigații serioase, pe probe solide. Menirea DNA este combaterea corupției la nivel mediu și înalt. Noilor procurori șefi trebuie să le acordăm încredere, sunt la început de drum”.