- La Revoluția din 1989 au fost 5.255 de victime: 1.166 de morți și 4.089 de răniți
- Corneliu Vaida avea 27 de ani când a început Revoluția din 1989
- A fost primul purtător de cuvânt al revoluționarilor din Timișoara și al Armatei
Au trecut 31 de ani de la Revoluţie, dar cei care au câștigat pentru tine și pentru mine dreptul de a spune ce gândim, de a alege cu mintea noastră și de a călători oriunde în lume, încă simt evenimentele de atunci ca și cum ar fi fost ieri.
Revoluționarul Corneliu Vaida a fost în stradă, în Timișoara, acum 3 decenii. A strigat atunci “Jos comunismul” și, deși are încă în minte scene cumplite, ar face din nou același lucru.
Vaida a văzut şi a trăit momente teribile. Şi-l aminteşte pe fiecare în parte. Unul însă, l-a marcat pentru totdeauna.
„La trei metri în spatele meu, a fost călcată prima victimă a Revoluţiei, doamna Rozalia Popescu. Strigătul ei şi acum îl aud”, spune Corneliu Vaida.
Tinereţea, spiritul de sacrificiu, dar mai ales dorinţa de a trăi liber l-au definit în acele zile. Nu i-a păsat nicio clipă că ar putea sfârşi şi el sub roţile TAB-urilor. Sau să cadă în bătaia puştii. Şi nici acum nu regretă nimic.
„Se poate vedea că societatea capitalistă a pătruns foarte bine în oraş. Tot centrul este plin de magazine, de iniţiative privată. Şi asta este unul dintre lucrurile bune pe care le-a adus Revoluţia”, adaugă el.
Corneliu Vaida nu regretă că și-a pus viața în pericol acum 31 de ani, dar e conștient că sacrificiul celor ca el este, prea des, călcat în picioare.
Și că ceea ce au strigat în Piața Unirii, „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara”, parcă nu mai e de actualitate.
„Dezvoltarea Timişoarei, care, după părerea mea, se datorează mai mult mediului privat decât altor medii”, mai spune revoluționarul.
România de acum, nu e chiar ceea ce a visat în decembrie 1989.
„Ar fi trebuit să fim mult mai departe şi ar fi trebuit să avem şi alţi conducători şi alte metalităţi. Direcţia este bună, dar s-a făcut cam slalom. Ba la stânga, ba la dreapta”, mai spune Corneliu Vaida.
În Decembrie ’89, la Timişoara au fost 78 de morţi şi peste 300 de răniţi.