Bryan Johnson spune că și-a creat o „clonă-bebeluș” pentru viitoare transplanturi de organe. Antreprenorul a anunțat recent că suferă de o boală autoimună incurabilă
- Bryan Johnson spune că și-a reprogramat propriile celule pentru a crea viitoare organe compatibile.
- Antreprenorul a anunțat recent că suferă de o boală autoimună incurabilă.
- Tehnologia folosește celule stem și nu presupune clonarea integrala a unei persoane.
- Experimentul readuce în atenție oaia Dolly, primul mamifer clonat din lume.
Bryan Johnson, antreprenorul american devenit celebru pentru investițiile de milioane de dolari în încercarea de a încetini îmbătrânirea, spune că face un nou pas spre medicina viitorului.
După ce a anunțat că suferă de o boală autoimună incurabilă, Johnson afirmă că și-a reprogramat propriile celule pentru a crea țesuturi care, într-o zi, ar putea genera organe perfect compatibile pentru transplant.
Ideea amintește de revoluția produsă în urmă cu aproape trei decenii de oaia Dolly, primul mamifer clonat, dar și de universul filmului „Gattaca”, în care milionarii își cresc clone pentru înlocuirea organelor.
Specialiștii avertizează însă că tehnologia este încă departe de utilizarea clinică.
Cum ar funcționa această nouă tehnologie?
Johnson spune că obiectivul său este să elimine una dintre cele mai mari probleme ale transplanturilor: respingerea organelor de către sistemul imunitar. Cercetătorii au prelevat celule din organismul său și le-au reprogramat în celule stem pluripotente induse, capabile, teoretic, să se transforme în aproape orice tip de țesut, scrie The Independent. În viitor, aceste celule ar putea permite dezvoltarea unor organe perfect compatibile cu propriul organism.
Johnson speră că această tehnologie va reduce dependența de donatori și va deschide o nouă etapă în medicina regenerativă.
Clonarea umană
Deși Bryan Johnson folosește termenul de „clonă”, cercetătorii spun că este o formulare simplificată. Procedura nu creează un embrion și nici o copie completă a unei persoane, ci transformă celule adulte în celule stem capabile să genereze diferite tipuri de țesut.
În 1996, oaia Dolly a devenit primul mamifer clonat complet dintr-o celulă adultă și a demonstrat că un organism poate fi copiat. Experimentul lui Johnson urmărește însă doar obținerea unor organe compatibile pentru transplant și nu dezvoltarea unei ființe umane. Dar știm din istorie că, dacă ceva poate fi făcut, se va face. În acest caz, dat fiind că prima clonare completă a avut loc acum 30 de ani, este foarte posibil să se fi făcut deja.
„Gattaca”, 1997
Filmul „Gattaca”, lansat în 1997, imagina o societate în care ADN-ul stabilește locul fiecărui om în lume, iar selecția genetică devine criteriul suprem. Clone umane erau create și crescute într-o lume paralelă, pentru cei care își permit acest lucru, și folosite la înlocuirea organelor bolnave ale posesorului.
Experimentul lui Bryan Johnson nu merge atât de departe, însă ridică întrebări asemănătoare. Cine va avea acces la astfel de terapii? Vor putea ele prelungi semnificativ viața? Și unde se termină medicina regenerativă și începe modificarea naturii umane?
Cercetătorii spun că organele create din celule stem sunt încă la ani distanță de utilizarea curentă, dar admit că ritmul progreselor din ultimul deceniu face ca scenarii considerate cândva science-fiction să pară din ce în ce mai plauzibile.