• Mai multe elemente par să coreleze un climat mai rece cu o creștere a cazurilor noi
• „Virușii respiratori circulă mai mult în sezonul de iarnă”
• Rezultatele unui studiu condus de cercetători japonezi demonstrează modul în care măștile, distanțarea socială și umiditatea influențează răspândirea Covid-19

Cercetătorii japonezi au folosit un supercomputer pentru a simula mișcarea particulelor de coronavirus. Rezultatele lor arată cât de mult se pot răspândi picăturile mai mici și demonstrează modul în care măștile, distanțarea socială și umiditatea influențează răspândirea Covid-19.

Conform acestui studiu, umiditatea ar reduce contaminarea cu coronavirus prin aerosoli. Când umiditatea este mai mica de 30%, cantitatea de particule este de două ori mai mare decât atunci când atinge 60% sau mai mult.

„Când picăturile ies din gură, se amestecă cu aerul și se dispersează. Dar când aerul este uscat, picăturile se evaporă mai repede” spune Makoto Tsubokura, de la catedra de dinamica calculului fluidelor la Universitatea Kobe și la institutul RIKEN din Japonia.

Cercetătorii subliniază că purtarea unei măști reduce răspândirea coronavirusului, mult mai mult decât vizierele de protecție. Potrivit acestora, distanțarea socială trebuie de asemenea menținută, știind că cele mai mari particule cad pe pământ înainte de a se putea mișca. Se recomandă o distanță de doi metri, uneori mai mică, în funcție de situație.

„Dacă arătăm într-un mod vizual modul în care virusul se poate dispersa poate că va fi o oportunitate pentru oameni să se gândească singuri la risc și să se gândească științific la măsurile care trebuie luate” subliniază Makoto Tsubokura.

În acest moment există un consens între experții în sănătate asupra faptului ca SARS-CoV-2 poate fi răspândit pe calea aerului. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA și-a revizuit recent recomandările și este acum sigur că agentul patogen poate rămâne în aer câteva ore. Ca rezultat, principala descoperire a lui Makoto Tsubokura arată că ar fi posibil să utilizam nivelul umidității pentru a reduce riscul de contaminare.

În aprilie 2020, un grup european de cercetare a ajuns totuși la concluzia opusă. Cercetătorii au ridicat posibilitatea de a corela zonele cele mai afectate de virus cu un nivel de umiditate a aerului peste 50%.

Mai multe elemente par să coreleze un climat mai rece cu o creștere a cazurilor noi. A sta mai mult în locuri închise când este frig este una dintre explicațiile posibile prezentate de cercetători.

De la începutul lunii septembrie, evoluția numărului de noi cazuri zilnice de Covid-19 pare invers proporțională cu cea a temperaturii, cu un decalaj de șapte zile. În mod clar, când temperaturile scad, numărul cazurilor noi pare să crească o săptămână mai târziu, și invers. Astfel, s-ar putea spune că șapte zile sunt timpul mediu dintre contaminare și mersul la centrul de testare (perioada de incubație este în medie de aproximativ cinci zile).

„Virușii respiratori circulă mai mult în sezonul de iarnă”

În Franța, în ultima săptămână a lunii septembrie, numărul zilnic de infectări a scăzut ușor. Într-o săptămână, cifrele au scăzut de la 11.000 la 10.000 de cazuri zilnice noi. Pentru o lungă perioadă de timp, s-a crezut că acest lucru ar putea fi explicat doar prin noua strategie de teste, constând în testarea cu prioritate a cazurilor simptomatice și de contact ale acestora. Dar vremea ar fi putut juca și un rol: la mijlocul lunii septembrie, a fost deosebit de cald în Franța, mercurul s-a apropiat de 30 de grade în medie la nivel național în fiecare zi.

În schimb, de la 1 octombrie, curba noilor cazuri a început să crească brusc. În același timp, din 23 septembrie, Franța a cunoscut o răcire puternică a temperaturilor, coborând sub nivelul de 15 grade pe 27 septembrie.