• În pandemie spitalele au fost arhipline, fiind silite să creeze noi secții de ATI în zone folosite în mod normal în alte scopuri.
  • În condiții obișnuite, o asistentă de la ATI are grijă de doi pacienți, dar în pandemia de Covid, o asistentă a ajuns în situația de a avea grijă de trei pacienți sau chiar de și mai mulți .
  • Pentru mulți dintre cei care lucrează în secțiile de ATI, presiunea suplimentară la care sunt supuși, precum și numărul mare de decese de Covid sunt o povară greu de suportat.

În ultimul an, pacienții cu Covid-19, care dezvoltă pneumonie severă și alte disfuncții ale organelor, au fost adesea tratați în unitățile de terapie intensivă, care au fost uneori copleșite de afluxul de pacienți cu Covid și de complexitatea îngrijirilor de care aceștia au nevoie, scrie The New York Times.

Înainte de Covid-19, în SUA, unitățile de terapie intensivă din spitale erau, în general, aproape pline, găzduind de obicei oameni care se recuperau de pe urma unei intervenții chirurgicale sau care erau tratați pentru o anumită boală sau după un accident.

Media gradului de ocupare a saloanelor de adulți la ATI a fost de 67% în 2010, potrivit Societății de Medicină de Urgență, deși acest număr și toate cifrele legate de spitalizare variază în funcție de loc, de perioada anului și de dimensiunea spitalului.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Intervenții chirugicale amânate

În pandemie însă spitalele au fost arhipline, fiind silite chiar să improvizeze pentru a-și extinde capacitatea prin crearea de noi secții de ATI în zone folosite în mod normal în alte scopuri, cum ar fi îngrijirea pacienților cu probleme cardiace sau neurologice, și chiar în holuri sau în camere libere.

De multe ori, pentru a menține paturi disponibile, au fost amânate intervenții chirurgicale, iar la începutul pandemiei, spitalele au fost în situația de a nu primi decât persoane bolnave de Covid-19. Deseori, personalul de la ATI, indiferent de specialitate, și-a dedicat cea mai mare parte a timpului sau chiar tot timpul pacienților cu Covid.

Pe măsură ce pandemia a progresat, lucrătorii medicali au învățat să gestioneze mai bine Covid, adesea fără a recurge la tratamente mai invazive, cum sunt tuburile de respirație și ventilatoarele.

În prima săptămână a acestui an, când numărul de cazuri de coronavirus a crescut din nou în SUA, mai mult de o cincime din spitalele americane au raportat că paturile lor de terapie intensivă erau ocupate în proporție de cel puțin 95%. Totodată, pacienții cu Covid formau o treime din pacienții de la ATI.

Presiuni asupra personalului

În condiții obișnuite, o asistentă de la ATI are grijă de doi pacienți. Dar pacienții cu Covid pot necesita mai multă atenție și pot rămâne la terapie intensivă mai mult timp, în medie, șapte zile în loc de aproximativ patru.

Un pacient cu Covid, aflat într-o stare relativ stabilă, poate ajunge aproape pe neașteptate într-o stare critică. Situații de acest gen, precum și alte complicații, fac uneori ca anumiți pacienți cu Covid să aibă propria asistentă medicală.

Pentru a face față situației, spitalele pot implica la ATI membri ai personalului din alte secții. În cazul în care acest lucru nu este posibil sau nu este de ajuns, numărul de pacienți care revin fiecărei asistente poate crește.

„Am fost copleșiți”, a spus Judy Carver, o asistentă medicală de la o unitate de terapie intensivă de la Spitalul Comunitar Martin Luther King, Jr. din Los Angeles. „A trebuit să ne ocupăm de trei pacienți. A fost foarte greu, foarte greu”.

În California, guvernatorul a modificat temporar regulile, pentru a permite unei asistente medicale să aibă grijă de trei pacienți în loc de maximum doi, cum era anterior. În unele spitale -a ajuns însă la situații în care o asistentă avea grijă de încă și mai mulți pacienți.

Pacienții cu Covid sunt deseori întorși cu fața în jos, fiindcă s-a dovedit că în această postură fluxul de oxigen crește. Pentru a face acest lucru cu atenție poate fi nevoie de mai multe persoane. Atunci când pacienții sunt în această poziție, chiar și sarcini simple, cum ar fi spălarea lor, devin mai solicitante și necesită mai mult timp decât ar avea nevoie o asistentă pentru un pacient care nu trebuie întors.

Monitorizarea atentă

Pacienții întorși cu fața în jos trebuie supravegheați cu atenție și mutați în mod regulat, pentru a nu le apărea răni la nivelul feței.

Mulți pacienți cu Covid sunt conectați la ventilatoare care trebuie reglate cu precizie; alți pacienți sunt conectați la aparate de dializă continuă; și toți trebuie să fie supravegheați pentru a nu forma cheaguri de sânge, care, la pacienții cu Covid, reprezintă un risc mai mare.

Contagiozitatea impune încă o responsabilitate pentru asistentele medicale și pentru alți membri ai personalului de la ATI, care tratează pacienți cu Covid: medierea contactului pacienților cu membrii familiilor lor, prin iPad-uri și aplicații de video-chat, în multe spitale fiind interzise vizitele.

Presiunea suplimentară la care este supus personalul, precum și numărul mare de decese de Covid, sunt o povară grea pentru mulți dintre cei care lucrează în secțiile de ATI.

„Nu ai timp nici să plângi; trebuie să fii puternic pentru următorul pacient”, a declarat Lean Precilla, asistentă medicală la Spitalul Martin Luther King Jr. „Abia după ce termini munca reflectezi la ce ai trăit”.