- Oxigenul nu porneşte focul, dar întreţine arderea
- Dacă bolnavul îşi scoate masca de pe figură, oxigenul se îmbibă în saltea şi haine
- Ar trebui instruit personalul şi făcute cursuri în facultate, montate prize smart şi ventilatoare
Se ştie că de la oxigen nu porneşte arderea, dar întreţine focul. Numai dacă sufli în jar se vede cum creşte focul, iar în compoziţia sa este aproximativ 20% oxigen.
Inginerul Anton Sterescu spune că în momentul în care pacientul mănâncă sau merge la baie lasă masca de pe faţă, iar oxigenul se depune în saltea sau chiar în haine.
În plus oxigenul stă în partea inferioară a salonului. Acest lucru măreşte flăcările dacă apare o sursă de foc.
„Bolnavul din când în când se ridică. În timpul ăsta, masca şi-o pune jos pe noptieră sau pe pat. Oxigenul vine, pulsează înainte. Se distribuie şi intră, intră în spuma de la saltele, intră în hainele bolnavului. Când se aprinde ceva în jur, aceste haine care sunt pe mine, instant iau foc. Oxigenul nu arde, dar întreţine arderea.”, a explicat acesta.
O soluție „smart” de prevenire a incendiilor
Sterescu spune că ar trebui instalate ventilatoare şi prize smart, lucruri care nu sunt foarte scumpe.
„Un ventilator şi o priză programabilă. O programezi de pe telefon, la fiecare două ore funcţionează 10 minute. Ar trebui montate în toate saloanele care au oxigen.
Să vă spun experienţa din salonul spitalului. Eu de exemplu am avut frisoane, deşi în salon erau 25 de grade. De acasă mi s-a adus o pernă electrică. Am întrebat doctoriţa. Zice: „Nu folosi perna electrică!”. Nu am folosit-o.”, a mai adăugat inginerul Anton Sterescu.
Părerea inginerului este că e posibil ca incendiul să fi plecat de la o ţigară sau vreun reşou, ori aerotermă.
„Sunt fumători înrăiţi. E foarte posibil să se fi dus în grupul sanitar să fumeze. Salonul unde eram detector de fum, deci exclus să se fumeze acolo. Dar grupul sanitar nu.”, a mai spus acesta.