- Mulți pacienți care s-au recuperat de COVID au avut diferite simptome neurologice neobișnuite, oboseală, pierderi de memorie, confuzie și alte anomalii, cunoscute sub numele de „ceață cerebrală”.
- Medicii au descoperit că simptomele de encefalopatie la cei care au avut COVID sunt determinate de o inflamație persistentă și de un nivel ridicat de citokine în lichidul cefalorahidian.
- Cercetările recente sugerează că medicamentele anti-inflamatorii ar putea fi de folos în atenuarea acestor stări patologice.
Nu la mult timp după primul val de infecții de COVID-19, medicii din întreaga lume au început să observe ceva ciudat – o serie de efecte neurologice persistente la pacienți, mult timp după ce aceștia s-au recuperat. Aceste simptome neobișnuite, oboseală, pierderi de memorie, confuzie și alte anomalii, sunt uneori cunoscute sub numele de „ceața cerebrală” sau „creier COVID”, și cercetările recente este posibil să fi identificat o cauză care stă la baza acestei condiții medicale, scrie Science Alert.
„Inițial am fost abordați de colegii noștri de la terapie intensivă, care au observat delir sever la mulți pacienți care au fost spitalizați cu COVID-19”, spune neuro-oncologul Jessica Wilcox de la Centrul Oncologic Memorial Sloan Kettering (MSK) din New York.
Noile cercetări au implicat o colaborare între neurologie, terapie intensivă, microbiologie și neuroradiologie. În cadrul noului studiu, Wilcox și colegii ei au analizat lichidul cefalorahidian a 18 pacienți cu cancer, care au prezentat o disfuncție neurologică după ce au fost infectați cu virusul SARS-CoV-2.
Inițial, s-a suspectat că o infecție virală în curs de desfășurare ar putea fi cauza simptomelor de ceață cerebrală, dar analiza microbiologică a lichidului spinal nu a relevat nici un semn al virusului, arătând că pacienții se recuperaseră de COVID-19. Cercetările au condus însă la un alt indiciu.
„Am constatat că acești pacienți au avut o inflamație persistentă și nivel ridicat de citokine în lichidul cefalorahidian, care explică simptomele pe care le-au avut”, explică Jan Remsik, cercetător la MSK și co-autor al studiului.
Ce sunt citokinele
Citokinele sunt o categorie largă de proteine cu rol de mediatori în comunicarea intercelulară. Citokinele au fost denumite și imunohormoni sau hormoni reglatori ai răspunsului imun, întrucât sunt foarte active la concentrații foarte mici.
În unele cazuri de coronavirus, o supra-producție a acestor molecule duce la ceea ce este cunoscut sub numele de furtună de citokine, care poate provoca o inflamație excesivă, ce poate avea efecte fatale.
Un fenomen similar, care arată niveluri ridicate de citokine inflamatorii, este uneori considerat a fi un efect secundar al terapiei cu celule T a receptorilor himerici de antigen (chimeric antigen receptors-CAR), un tratament imunoterapeutic, care poate produce, de asemenea, confuzie, delir, și alte efecte neurologice, care se aseamănă cu ceața cerebrală prezentă în Covid.
Fapt este că această inundație de substanțe chimice inflamatorii din sistemul imunitar pătrunde în creier, producând simptome de encefalopatie.
Acesta este cel mai mare studiu realizat până acum, care demonstrează această legătură potențială între COVID-19 și efectele neurologice ale infecției, însă este nevoie de mult mai multe date pentru a fi înțeleasă această asociere.
Constatările acestea, publicate în revista Cancer Cell, sugerează că medicamentele anti-inflamatorii ar putea fi de folos în atenuarea acestei bizare și persistente stări de rău.
„Am fost obișnuiți să credem că sistemul nervos este un organ privilegiat din perspectiva imunității, în sensul că nu are niciun fel de legătură cu sistemul imunitar”, explică neuro-oncologul Adrienne Boire. „Dar cu cât cercetăm mai mult, cu atât mai multe legături găsim între cele două [domenii]”.