- Institutul Cantacuzino a fost fondat în 1921 de medicul Ion Cantacuzino
- Ion Cantacuzino a fost un imunolog și biolog, care a lucrat la Istitutul Pasteur de la Paris
- În 1926, România este a doua țară din lume care introduce vaccinul BCG pentru nou-născuți
- Institutul Cantacuzino a produs vaccin împotriva poliomielitei, difteriei, variolei, tetanosului și gripei
- În 2009, în timpul pandemiei cu A/H1N1, Institutul Cantacuzino a produs 5 milioane de doze de vaccin
- 2012 este primul an din instoria Institutului Cantacuzino când nu s-a mai produs vaccinul BCG
- În 2013, la Institutul Cantacuzino s-a produs pentru ultima oară vaccin anti-gripal
- Din 2017, Institutul Cantacuzino a trecut în subordinea ministerului Apărării
Un secol a trecut de la înființarea Institutului Cantacuzino. De aici s-au imunizat milioane de români cu vaccinuri împotriva difteriei, variolei, poliomielitei și chiar pentru gripă. Doar că instituția n-a mai reușit din 2013 să scoată pe piață un vaccin. Profesorul Viorel Alexandrescu, ajuns la Institutul Cantacuzino în 1977, a trecut atât prin etapele de glorie ale institutului, cât și prin cele de declin.
Advertisment
„Concurența pe piața vaccinurilor, a vaccinurilor combinate, pe care institutul nu putea să le facă fără o investiție majoră. Investiția trebuia să vină din partea autorităților. Am pierdut rând pe rând vaccinurile. În primul rând s-a pierdut vaccinul BCG, care se știe că tuberculoza este o boală cu o incidență mare în România. Institutul în 2009 a asigurat vaccinul necesar, 3 milioane de doze, pentru combaterea pandemiei și ea a fost controlată cu vaccin românesc. S-a pierdut până la urmă vaccinul gripal”, a spus Viorel Alexandrescu, fost director al Institutului Cantacuzino.
Anul trecut, atunci când s-a anunțat pandemia de SARS-COV-2, privirile s-au îndreptat din nou spre Institutul Cantacuzino. Lăsat singur, salvarea n-a mai avut cum să vină de la cercetătorii de la Cantacuzino.
Recomandări
„Aniversarea de astăzi are loc în circumstanțe excepționale, în care întreaga omenire se confruntă cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2. Avem, iată, la îndemână soluția care ne va permite să stopăm pandemia și să ne recăpătăm normalitatea care ne lipsește atât de mult. Se numește vaccin!”, a spus președintele Klaus Iohannis.
„Am ajuns pe la ministerul învățământului. Nu se știa nimic. Ministerul Sănătății a declarat clar de atunci în momentele acelea nu-l interesează. Din contra a vrut să-l împartă în trei entități în care producția să meargă pe la Iași”, a adăugat Viorel Alexandrescu.
Școala cantacuzină de care este atât de mândru Viorel Alexandrescu speră să renască. La un moment dat.
„Institutul a avut realmente savanți de renume mondial – profesorii Constantin Ionescu Mihăiești, membru al Academiei Române, dar și Mihai Ciucă, un savant care în domeniul combaterii malariei a avut o reputație internațională, pentru că el a condus realmente la Liga Națiunilor această activitate de combatere a malariei din întreaga lume”, a spus Octavian Buda, istoric al medicinei în cadrul UMF Carol Davila.
„Trebuie să revenim la vaccinuri strategice pentru România. Tuberculoza este o bloală importantă, BCG-ul trebuie să-l facem. Mai ușor ne este să facem gripalul”, susține Viorel Alexandrescu.
Vaccinul pentru salvarea Institutului Cantacuzino încă nu a fost adus. E nevoie de finanțare și de a repune în funcțiune echipamentele care îmbuteliau serurile salvatoare. Banii urmează a fi alocați din bugetul ministerului Apărării. Premierul Florin Cîțu promite că va încerca să țină departe deciziile politice de munca savanților de la Cantacuzino. Cel puțin să nu încurce institutul, dacă tot nu-l pot ajuta.
Partenerii noștri