- Cei care mănâncă alimente procesate consumă cu 500 de calorii mai mult pe zi.
- 2/3 dintre europeni cred acum că alimentele ultra-procesate sunt nesănătoase.
- 40% europeni nu au încredere că autoritățile reglementează corect alimentele procesate.
- Companiile Big Food au cheltuit 106 milioane de dolari pe lobby în 2023.
- Marea Britanie și SUA consumă cele mai multe alimente ultra-procesate.
Oare știi cu adevărat ce mănânci? De câte ai scos din coș un produs după ce i-ai citit eticheta și ai văzut că poate nu înțelegi ce înseamnă jumătate din ingrediente? Studiile referitoare la mâncarea procesată s au înmulțit în ultimii ani și au reușit să arate efectele pe termen lung asupra organismului.
Termenul de „aliment ultra-procesat” a apărut în urmă cu doar 15 ani, când omul de știință brazilian Carlos Monteiro a început să atragă atenția că nu ar trebui să măsurăm doar nutrienții dintr-un produs din comerț, ci și compușii care îl fac să reziste atât de mult timp pe rafturi. Și deși în ultimii ani au apărut zeci de studii care vorbesc despre efectele grave asupra sănătății, marile companii investesc milioane de dolari pentru a face lobby pe lângă guvernele lumii pentru a nu înăspri legislația. De exemplu, o analiză Financial Times arată că în 2023, companiile din Big Food din SUA au cheltuit 106 milioane de dolari pe lobby, aproape de două ori mai mult decât industria tutunului și a alcoolului la un loc.
Cum se apără companiile?
Cu faptul că beneficiile globale ar depăși riscurile. Ei spun că inovațiile în procesarea alimentară de-a lungul secolului al XX-lea nu numai că au făcut alimentele mai accesibile, dar au creat și produse benefice precum îndulcitorii fără zahăr și laptele îmbogățit cu proteine.
Procesarea alimentelor a permis și modificarea rețetelor pentru a adăuga cereale integrale și fibre în alimente, reducând în același timp zahărul, sarea și grăsimile saturate. Nu ar trebui să pierdem din vedere rolul vital pe care îl joacă în furnizarea de produse sigure, hrănitoare, de înaltă calitate și la prețuri accesibile în întreaga lume, spun reprezentanții Nestle, una din marile companii.
Aceeași companie este de acord ca lista cu ingrediente să ajungă in centrul etichetelor pentru a crește gradul de conștientizare al populației. Fiecare dintre noi e responsabil să citească și să decidă dacă consumă sau nu produsul, așa în timp ce companiile se apără și spun că asta e modalitatea prin care pot asigura fluxul alimentar mondial.
Două treimi dintre europeni cred acum că alimentele ultra-procesate sunt nesănătoase și vor cauza probleme de sănătate mai târziu, potrivit unui sondaj din februarie efectuat pe 10.000 de persoane din 17 țări, iar 40% nu au încredere că autoritățile le reglementează suficient de bine.
Citește și
- Creșterea consumului de alimente ultra-procesate ridică îngrijorări majore pentru sănătatea publică. Cum evită industria alimentară reglementările
- DNA anchetează foștii șefi ai SRI: Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, în vizorul procurorilor anticorupție
- Unde mergi în vacanță? Brașovul a fost desemnat cel mai interesant județ turistic din 2024 la „Gala Destinația Anului”