- Comunicarea este importantă și în sistemul medical.
- Informațiile despre sănătatea ta sunt delicate și au nevoie de o prezentare umană și diplomată.
- Latura umanistă și comunicarea sunt abordate în facultățile de medicină din România.
- Medicii în formare trebuie să știe cum să stabilească o relație de încredere cu pacientul.
- Pacienții își aleg medicul pe baza modului în care li se comunică diagnosticul și tratamentul.
Dacă întrebi 100 de oameni de ce are nevoie un chirurg bun, 99 o să îți spună că mâna de aur. Ei bine, eu îți spun că îi trebuie și gură de aur. Pentru că, de multe ori, va fi nevoit să iasă din sala de operație și, cu glas spășit, să spună vestea pe care nu vrea nimeni să o audă. Iar el e acolo să aline suferința. Empatia e o calitate umană, dar comunicarea cu pacientul se învață. Pentru că, inclusiv când îi treci unui medic pragul cabinetului, trebuie să îți dea încredere.
Advertisment
Generația nouă de medici vine pregătită să vorbească cu pacientul, indiferent de diagnostic. La facultățile de profil sunt cursuri de comunicare croite pe relația medic-pacient. Cristina, pe care tocmai ai văzut-o, se bucură de sprijinul neurologului ei, care a scăpat-o de dureri de cap insuportabile. De un an și jumătate vine numai la el, pentru că i-a insuflat încredere și a știut cum să vorbească cu ea, chiar și în timpul pandemiei. Când nu a putut să meargă la cabinet, telefonul și videocall-ul au fost asistentele.
Cristina, pacientă: „Pur și simplu avem un vibe să zic așa și îmi face plăcere de fecare dată să vin la un control. Consider că domnul doctor are un mod de a discuta cu pacientul foarte prietenos și transparent și atunci îți dă încredere să întrebi absolut orice fără vreo reticență.”
Recomandări
Neurologul cu vorbe iscusite este Bogdan Pană. Știe că, mai ales în ramura profesiei pe care a ales-o, fiecare cuvânt trebuie ales cu grijă. Iar pacientul e un partener cu care găsește cel mai bun tratament. A fost pus și în situații delicate, în care a trebuit să-i comunice pacientului un diagnostic mai grav.
Bogdan Pană, medic neurolog: „Ultima dată s-a întâmplat să fie o pacientă cu o formațiune tumorală cerebrală. Îi spun, bun, am făcut acest RMN, se pare că se vede ceva în interiorul capului dumneavoastră, îi arăt, este o formațiune acolo, pare să fie benignă, nu e cancer, însă trebuie să vedem ce facem cu ea.”
Răzvan este student la medicină în anul patru. Și vrea să îi calce lui Bogdan pe urme. Ca să fie un as al comunicării, merge la cursuri de profil. Știe, totuși, că practica îi va desăvârși pregătirea.
Răzvan Papacocea, student medicină: „Una este când înveți cum funcționează în creierul tău fiecare sinapsă, fiecare mediator și ce anume produce o boală psihosomatică să spunem și alta e când începi să vorbești cu un om, când începi să înveți cu ce trăiește pacientul respectiv”
Gândește-te cum ar putea un psihiatru să își facă treaba dacă nu ar fi și un abil comunicator. Ioan Mirea își face rezidențiatul în psihiatrie și știe că orice detaliu despre pacientul său îl poate ajuta să îi ofere cel mai adecvat tratament.
Așa că îi întreabă pe toți și despre familie, și despre hobby-uri, și despre fricile pe care le au, deopotrivă.
Ioan Mirea, doctor rezident psihiatrie: „Noi trebuie să avem ca medici, în relația cu pacientul, această abordare narativă. Trebuie să ne intereseze și povestea pacientului.”
Și, dacă tot te-am plimbat printr-un spital întreg, n-aveam cum să n-ajungem și la medicii infecționiști, acum, în pandemie, când au reflectoarele pe ei. Într-o perioadă în care psihozele generate de fake news, frica de virus și anxietatea generată de singurătate sunt atât de puternice, comunicarea devine de zece ori mai importantă. Treabă care e înmiit îngreunată, când porți combinezon, mască și vizieră.
Adrian Marinescu, medic infecționist: „Trebuie să vii cu o dublă componentă în plan psihologic pentru că pacientul trebuie să aibă încredere în tine și trebuie să poți să transmiți și e mult mai greu.”
Partenerii noștri