Guvernul a adoptat Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare pe 2025–2030

• România se situează pe unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile.
• Documentul prevede măsuri extinse de modernizare a serviciilor medicale, creșterea numărului de specialiști.
• Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare au cel mai mare impact negativ în rândul populației.

Guvernul a aprobat noua strategie națională privind prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, principalele cauze de deces și dizabilitate în România. Documentul prevede măsuri extinse de modernizare a serviciilor medicale, creșterea numărului de specialiști, extinderea centrelor de reabilitare și investiții în prevenție, cu obiective clare până în 2030.

Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 (SNBCC) aprobată prin această Hotărâre a Guvernului urmărește creșterea nivelului de sănătate a populației și de reabilitare medicală a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare, prin creșterea calității serviciilor medicale în concordanță și cu recomandările ghidurilor internaționale de specialitate și acces mai facil și echitabil la serviciile medicale de specialitate, având în vedere că bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCC) au la ora actuală cel mai mare impact negativ în rândul populației, prin riscul, în special evitabil, de dizabilitate și mortalitate.

Conform unui raport OECD, România se situează pe unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, cu o rată semnificativ mai mare decât media europeană, condiții în care Strategia vizează micșorarea acestor diferențe între starea de sănătate a românilor raportat cu ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene.

Strategia îşi propune, printre altele:

•  cel puţin 80% din spitalele judeţene vor avea o secţie de cardiologie cu linie de gardă dedicată;
•  înfiinţarea a 20 de centre comunitare de îngrijire a pacienţilor cu BCC cronice în următorii 5 ani;
•  creşterea cu cel puţin 20% a numărului de unităţi ATI dedicate tratamentului BCC;
•  atingerea în următorii 7 ani a unui număr de proceduri efectuate anual similar cu media ţărilor europene;
•  creşterea cu cel puţin 20% a finanţării pentru procedurile complexe;
•  creşterea cu 15% a numărului de centre de reabilitare cardiovasculară şi neurologică la nivel naţional şi modernizarea tuturor celor existente;
•  îndrumarea a cel puţin 70% din pacienţii eligibili externaţi din spitalele care tratează BCC să fie îndrumaţi către centrele de reabilitare medicală;
•  cel puţin 50% dintre judeţe să deţină Centre de Prevenţie a BCC
•  creşterea cu cel puţin 10% a numărului de medici cardiologi la 100.000 de locuitori;
•  creşterea cu cel puţin 15% a numărului de fizioterapeuţi, psihologi şi asistente medicale specializate în reabilitarea cardiovasculară şi neurologică;
•  creşterea cu cel puţin 20% a numărului de consultaţii cardiologice efectuate în ambulatoriul integrat al spitalelor judeţene;
•  implementarea a cel puţin 3 măsuri de sprijin local în spitalele judeţene;
•  dezvoltarea a cel puţin 2 aplicaţii mobile şi platforme online specializate cu o rată de utilizare de către cel puţin 20% dintre pacienţi;
•  asigurarea cel puţin a unui medic cardiolog la 1 paturi în secţiile de cardiologie şi cel puţin 1 medic la 3 Unităţi de Supraveghere şi Tratament Avansat al Pacienţilor Cardiaci;
•  reducerea cu cel puţin 20% a timpului mediu de transport al urgenţelor cardiovasculare majore către centrele de intervenţie;
•  constituirea la nivel naţional a unui registru al pacienţilor cu risc vascular înalt.