• Creierul reacționează la durerea sufletească, la o inimă frântă, similar cu durerea fizică.
• Cortizolul, hormonul stresului, crește după o despărțire.
• Practica meditației ajută la gestionarea durerii emoționale.

Despărțirea de cineva drag nu este doar o experiență psihologică, ci poate provoca efecte fizice severe asupra corpului nostru.

Studiile recente arată că al nostru creier reacționează la durerea sufletească în mod similar cu durerea fizică, activând aceleași regiuni cerebrale care sunt implicate în procesarea leziunilor fizice, pe scurt: doare, și nu e doar „în mintea ta”.

De ce o inimă frântă se simte atât de intens? Chiar poate afecta mai mult decât nivelul nostru de stres?

Da, o inimă frântă nu e deloc de glumit. Despărțirile afectează atât creierul cât și inima. Suferința din iubire activează aceleași zone ale creierului ca durerea fizică, ceea ce sugerează că emoțiile negative pot avea un impact profund asupra stării noastre generale.

Durerea emoțională poate conduce la creșterea nivelului de cortizol, ceea ce poate provoca probleme precum hipertensiune arterială și anxietate.

De asemenea, persoanele care suferă după o despărțire pot experimenta simptome fizice precum dureri toracice sau atacuri de panică.

Iubirea doare, așa este. Dar cât de tare poate durea? Doar n-a murit nimeni de la o inimă frântă

Din păcate, inimile frânte chiar duc și la acel sfârșit shakespearean. În cazuri foarte rare, ce-i drept, doar pentru 1% din cei afectați de Sindromul inimii frânte, sau cardiomiopatie takotsubo, se dovedește mortal. Pentru restul de 99%, este o afecțiune temporară care poate fi tratată.

Apare ca urmare a unui stres emoțional extrem sau a unui eveniment traumatic, provocând slăbirea temporară a mușchiului cardiac. Se manifestă prin simptome asemănătoare unui atac de cord. Dar meditația, exercitiile de respirație și sprijinul, fie profesional fie familial te poate ajuta să treci peste inima ta frântă.

Citește și

• Care e secretul vitalității? Alimentația, mișcarea și somnul sunt cele mai importante
• NATO a adoptat o rezoluție prin care cere ca Ucraina să fie dotată cu rachete de croazieră care pot lovi ținte la o distanță de 1.000-5.500 km
• Rusia a declarat că pregătește un răspuns la atacurile forțelor armate ale Ucrainei cu rachete ATACMS