Legea nu e de partea celor care vor să își doneze organele. „Familia poate ține cont de opțiunea pe care și-a exprimat-o persoana sau nu”

• Când decizi să îți donezi organele, legea te ignoră
• Bifa de pe cardul de sănătate este irelevantă
• Dacă semnezi în fața notarului, decizia poate fi întoarsă de familie

Pe Ștefan Dinescu Crăciun, ștampila de donator de organe îl onorează. De 12 ani se urcă pe motor cât de des poate. E pasionat de motoare de când avea 3 ani. Se întâlnește cu pericolul în fiecare zi în trafic.

Oricât de mult încearcă să se păzească, e conștient că, într-o zi, s-ar putea să fie victima unui accident și să nu se mai trezească. La fel cum donează sânge de fiecare dată când poate, i se pare firesc să poată să își doneze și organele. Și vrea să devină donator de organe.

„Ar fi onoarea supremă să nu iau după mine organe pe care nu le-aș mai folosi după moarte și să poată alți oameni care au nevoie și pe care i-ar ajuta să supraviețuiască, să folosească organele mele”, a spus Ștefan.

Dar, dacă vrei să devii donator de organe, legea nu e de partea ta. Când ți-ai activat cardul de sănătate și ai bifat această preferință, să știi că degeaba ai făcut-o. Decizia ta nu este valabilă. Singura variantă este mergi la notar și să semnezi că, în caz că vei ajunge în moarte cerebrală, vrei ca organele tale să ajungă la cei care sunt pe listele de așteptare.

„Am avut solicitări din partea tinerilor, categoria de vârstă 20-35 de ani. Dacă o persoană majoră a optat în condițiile legii, respectiv autentificarea declarației și înregistrarea ei în Registrul Național să devină donator nu există nicio prevedere legală prin care acest lucru poate fi contestat de către aparținători”, susține Ilinca Șurpănelu.

Practic, după ce ai semnat, ești inclus în Registrul Donatorilor în viață. Pare simplu. Dar nici semnătura la notar nu e valabilă. Realitatea legală, nu e la fel ca cea din spital. Pentru că ce vrei tu, nu contează.

„La noi în țară, în momentul de față este necesară interograrea familiei. Familia poate să țină cont de opțiunea pe care și-a exprimat-o persoana respectivă, pe perioada vieții. Sau nu. Trebuie să avem înțelegeri față de aceste familii, pentru că atunci când ești copleșit de durere uneori este foarte greu să-ți pui gândurile în ordine și să accepți donarea de organe”, a spus Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale de Transplant.

„Mi se pare că nu e în regulă pentru că e ca un testament pe care l-aș lăsa. Dacă mi s-ar respecta testamentul, asta ar fi una dintre dorințe și m-aș ocupa dinainte de partea asta legislativă și nu mi s-ar părea normal ca cineva după mine să facă altceva decât mi-aș fi dorit eu să fac. Știu toți din jurul meu că asta îmi doresc să-mi donez organele și apoi să mă incinereze”, susține Ștefan.