Care sunt cele mai frecvente greşeli de prevenţie pe care le mai fac oamenii după un an de pandemie? Explicațiile experților

• La Stampa publică o listă a greşelilor de prevenţie pe care le mai fac oamenii după un an de pandemie.
• Între acestea, reducerea atenţiei, lipsa de conştientizare a riscurilor şi impresia că în aer liber ne putem relaxa.

Numărul infecţiilor rămâne mare în întreaga lume şi, deşi campania de vaccinare continuă, regulile trebuie în continuare respectate.

În Italia, restricţiile au fost relaxate, oamenii pot lua din nou prânzul în restaurante, pot merge la centrele comerciale şi pot desfăşura o serie de alte activităţi care îi expune unui risc major de contaminare. Prin urmare, greşeala constă în reducerea atenţiei: oamenii uită că, tocmai pentru că există mai multă libertate, atenţia trebuie să fie mare.

Potrivit experţilor, una dintre cele mai frecvente greşeli este lipsa de conştientizare a riscurilor de contaminare între persoanele pe care le întâlnim într-un context şi cele pe le vedem în altul. Lucy Yardley, profesor de psihologie a sănătăţii la Universitatea din Bristol, a spus pentru „The Guardian”: „Tinerii simt adesea că se pot întâlni cu colegii lor, deoarece ştiu că nu prezintă un risc ridicat. Apoi merg să-şi viziteze bunicii şi sunt mai atenţi cu ei, dar nu atât cât ar trebui, deoarece în prealabil s-au întâlnit cu colegii lor”.

Nu este momentul să avem prea mare încredere în cei care pretind că au respectat întotdeauna regulile, pentru că e posibil să le fi încălcat fără să-şi dea seama sau fără să spună. Conform unui studiu făcut pe 551 de adulţi americani, un sfert au mărturisit că au minţit după ce au încălcat măsurile de distanţare, iar 34% şi-au negat simptomele atunci când au fost întrebaţi dacă le au.

Apoi, activitatea în aer liber nu reprezintă o autorizaţie pentru a lăsa garda jos, deoarece virusul nu se răspândeşte neapărat în spaţii închise. „Virusul nu miroase, îl poţi inhala fără să-ţi dai seama”, a declarat pentru „The Guardian” virologul Julian Tang de la Universitatea din Leicester. Este importantă păstrarea atenţiei pe străzi, în special pe cele aglomerate: „Oamenii încă se tem de alergători sau adolescenţi care discută pe străzi, dar apoi coboară garda în alte situaţii”.

De asemenea, dacă am încălcat o regulă anti-contaminare, acest lucru nu trebuie să ne determine să le încălcăm pe toate. Dacă am încălcat o restricţie şi am avut noroc, nu înseamnă că aşa se va întâmpla şi data viitoare. Unii experţi numesc acest lucru „modelul brânzei elveţiene”. Dacă vrem să evităm un pericol, o nenorocire, un virus – aşa cum se întâmplă astăzi cu epidemia Sars-CoV-2 – nu putem avea niciodată încredere într-o singură barieră: trebuie să avem cât mai multe, deoarece ştim că nu există nicio barieră impenetrabilă. Toate barierele au puncte slabe, „găuri” – la fel ca brânza elveţiană – iar când permitem ca aceste „găuri” să se alinieze, virusul poate depăşi barierele şi ajunge la noi.

Cu vaccinul încă în faza iniţială de administrare, masca rămâne principala armă de protecţie împotriva coronavirusului. Este importantă alegerea unui dispozitiv compatibil şi acoperirea perfectă a nasului şi a gurii. După atâtea luni de purtat masca de protecţie, mulţi au ales masca din bumbac, însă nu se ştie dacă este suficient de sigură. Din ceea ce se ştie până acum, este mai bine să le păstrăm pe cele chirurgicale sau să le spălăm cât de des pe cele din bumbac. Recent, Centrul American pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) a constatat că o mască din pânză poate fi suprapusă peste o mască chirurgicală, formând o mască dublă, pentru o mai mare securitate. Cercetătorii au descoperit că purtarea unei măşti, chirurgicale sau de pânză blochează aproximativ 40% din particule. Cu o mască de pânză peste o mască chirurgicală, procentul creşte la 80%. Când două persoane care interacţionează poartă câte două măşti, procentul ajunge la 95%.

Printre cei sceptici cu privire la vaccin, există şi unii care cred că poate provoca infecţia. Dar Institutul Superior de Sănătate din Italia a precizat de mai multe ori că nu este posibil. Vaccinurile nu administrează niciun virus, iar proteina Spike singură nu poate provoca infecţii sau boli. O posibilă boală Covid-19 după vaccinare – precizează ISS – poate fi, prin urmare, cauzată doar de o infecţie naturală a virusului, contractată independent de vaccin.

Începerea vaccinărilor nu ar trebui să determine pe nimeni să creadă că este în siguranţă. Experţii continuă să atragă atenţia că măsurile de protecţie trebuie păstrate, la fel şi distanţarea şi spălarea mâinilor, deoarece durează câteva săptămâni până când apare răspunsul imun adecvat. De asemenea, încă nu este clar dacă cei vaccinaţi pot transmite virusul sau nu.