• Tehnologia ar putea revoluționa medicina dentară în următorii ani.
• Celulele mixte au demonstrat creșterea unor dinți aproape identici cu cei umani.
• Procesul de creștere este ghidat de fragmente de dinți de porc.
• Yelick și Zhang au reușit să obțină dinți cu morfologie similară celor umani.
• Cercetătorii sunt încă în faza de testare, iar rezultatele sunt promiătoare.

Ce-ai zice dacă, în loc de implanturi dentare, ai putea să-ți crești dinții înapoi…cu ajutorul porcilor! O echipă de cercetători din Boston a combinat celule dentare umane cu bucăți din fălci de porc și a reușit să creeze ceva ce seamănă izbitor cu dinții reali.

Cum funcționează mai exact această tehnică?

Totul începe cu celule prelevate din fălcile porcilor, mai exact din dinții lor subdezvoltați. Porcii au mai multe seturi de dinți pe parcursul vieții, așa că aceste celule sunt încă în fază de creștere.

Cercetătorii, în special echipa condusă de Pamela Yelick și Weibo Zhang, au colectat aceste celule și le-au combinat cu celule dentare umane în laborator. Apoi, acest amestec de celule a fost plasat într-o schelă formată din fragmente de dinți de porc, pentru a le oferi un mediu în care să se dezvolte. După câteva săptămâni în laborator, aceste structuri au fost implantate în fălcile a șase mini-porci.

Aici vine partea interesantă: după doar două luni, cercetătorii au observat că aceste celule au început să se organizeze singure și să crească într-un mod natural, dezvoltând straturi dure de ciment și dentină, exact ca un dinte sănătos.

Există riscuri în utilizarea acestor celule mixte? Putem avea reacții adverse sau probleme pe termen lung?

Din ce știm până acum, cercetătorii sunt încă în fazele incipiente ale studiilor, așa că nu există un răspuns clar despre riscurile pe termen lung. Totuși, folosirea celulelor mixte, adică umane și porcine, ridică câteva semne de întrebare.

În primul rând, există riscul ca organismul uman să respingă aceste structuri bioinginerite, exact cum se poate întâmpla uneori cu transplanturile. Chiar dacă dinții creați conțin și celule umane, nu știm încă dacă sistemul imunitar îi va accepta complet.

Apoi, mai este și problema posibilelor mutații sau complicații. În laborator, celulele au fost „convinse” să crească și să se organizeze, dar nu e clar dacă acest proces ar putea genera probleme neprevăzute pe termen lung. Cercetătorii spun că trebuie să studieze mai bine comportamentul acestor celule în timp, mai ales dacă vor să le testeze pe oameni.

Citește și

• Documentarul „No Other Land”, nominalizat la Oscar, poate aduce o schimbare în conflictul israeliano-palestinian
• Parlamentul a votat bugetul României pentru 2025. Cum arată?
• SUA transmite un mesaj clar: Hezbollah trebuie să fie exclusă din guvernul libanez