Mituri legate de vaccinul COVID-19: Vom avea micro-cipuri și ADN-ul se va modifica. Implicațiile lui Bill Gates

• Vaccinul anti-COVID-19 nu va modifica ADN-ul uman
• Nu există nici un „micro-cip” în vaccin și nu există nici o dovadă în sprijinul afirmației că Bill Gates are planuri de implantare de microcipuri în populație.
• În niciun proces de producție a vaccinurilor nu sunt utilizate celule fetale.

BBC a analizat unele dintre cele mai răspândite afirmații false despre vaccin – de la planurile de a introduce microcipuri în oameni la alterarea codului nostru genetic.

Afirmații privind modificarea ADN-ului celor vaccinați

Teama că un vaccin ne va schimba ADN-ul este una dintre cele mai difuzate pe rețelele de socializare. BBC a întrebat trei oameni de știință independenți despre acest lucru. Toți au spus că vaccinul anti-COVID-19 nu va modifica ADN-ul uman.

Temerea pleacă de la faptul că unele dintre vaccinurile nou create, inclusiv cel dezvoltat de Pfizer/BioNTech, utilizează un fragment din materialul genetic al virusului – ARN mesager.

„Injectarea ARN-ului într-o persoană nu afectează în niciun fel ADN-ul unei celule umane”, spune prof. Jeffrey Almond de la Universitatea Oxford. Acesta oferă organismului instrucțiuni pentru a produce o proteină care este prezentă pe suprafața coronavirusului. Sistemul imunitar învață apoi să recunoască și să producă anticorpi împotriva proteinei.

S-a spus că tehnologia bazată pe ARN-ul mesager (ARNm) „nu a mai fost niciodată testată sau aprobată anterior”. Este adevărat că până acum nu a fost aprobat niciun vaccin pe bază de ARNm, dar în ultimii ani au avut loc mai multe studii privind vaccinurile cu ARNm pe om. Și, de când a început pandemia, vaccinul a fost testat pe zeci de mii de oameni din întreaga lume și a trecut printr-un proces riguros de aprobare a siguranței.

Bill Gates și afirmațiile despre microcip

O teorie a conspirației care a cuprins tot globul susține că pandemia de coronavirus este o acoperire pentru un plan de implantare de microcipuri, în spatele căruia se află co-fondatorul Microsoft, Bill Gates.

Nu există nici un „microcip” în vaccin și nu există nici o dovadă în sprijinul afirmației că Bill Gates are astfel de planuri. Fundația Bill și Melinda Gates a declarat pentru BBC că această afirmație este „falsă”.

Aceste zvonuri s-au răspândit în martie, când Gates a spus într-un interviu că în cele din urmă „vom avea niște certificate digitale”, care ar putea fi folosite pentru a arăta cine s-a recuperat, cine a fost testat și în ultimul rând, cine a primit un vaccin. Nu a spus nimic despre microcipuri.

Astfel a apărut un articol, care a fost răspândit pe scară largă, cu titlul: „Bill Gates va folosi implanturi cu microcip pentru a lupta împotriva coronavirusului”.

Articolul face referire la un studiu, finanțat de Fundația Gates, despre o tehnologie care ar putea stoca datele cuiva, legate de vaccinare, într-o cerneală specială, administrată în același timp cu vaccinul, ca o injecție.

Tehnologia aceasta nu este însă un microcip și este mai mult un tatuaj invizibil. Această tehnologie nu a fost încă lansată, dar nu ar permite urmărirea persoanelor și informațiile personale ale oamenilor nu ar fi introduse într-o bază de date, spune Ana Jaklenec, un om de știință implicat în studiu.

Afirmații despre prezența de țesut fetal în vaccinuri

S-a spus, de asemenea, că vaccinurile conțin țesutul pulmonar de la fetuși avortați. Acest lucru este fals: „Nu sunt utilizate celule fetale în niciun proces de producție a vaccinurilor”, spune dr. Michael Head, de la Universitatea din Southampton.

Un videoclip postat pe una dintre cele mai mari pagini anti-vaccin de pe Facebook se referă la un studiu despre care naratorul susține că este o dovadă a componenței vaccinului dezvoltat de AstraZeneca și de Universitatea Oxford. Dar interpretarea naratorului este greșită – studiul în cauză a vizat modul în care vaccinul a reacționat atunci când a fost introdus în celulele umane în laborator.

Confuzia poate să fi apărut deoarece într-o anumită etapă a procesului de dezvoltare a unui vaccin se utilizează celule cultivate în laborator, care provin din celule embrionare care altfel ar fi fost distruse. Tehnica a fost dezvoltată în 1960, și niciun fetus nu a fost avortat pentru realizarea acestei cercetări.

„Multe vaccinuri sunt făcute în acest fel”, explică dr. David Matthews, de la Universitatea din Bristol, orice urmă de celule fiind eliminată complet din vaccin „la standarde excepțional de ridicate”.

Dezvoltatorii vaccinului de la Universitatea Oxford spun că au lucrat cu celule clonate, dar aceste celule „nu sunt celule de la copii avortați”. Celulele funcționează ca o fabrică pentru a produce o formă foarte atenuată a virusului, care a fost adaptată pentru a funcționa ca un vaccin. Dar, chiar dacă versiunea atenuată a virusului este creată folosind aceste celule clonate, acest material celular este eliminat atunci când virusul este purificat, nefiind utilizat în vaccin.

Afirmații despre rata de recuperare

Pe internet putem găsi discuții împotriva unui vaccin Covid-19, în care se pune întrebarea de ce avem nevoie de un vaccin, de vreme ce șansele de a muri din cauza virusului sunt unele foarte slabe.

Un meme răspândit de către persoane care se opun vaccinării afișează rata de recuperare de COVID-19 ca fiind 99.97% și sugerează că este mai sigur să contractezi boala decât să faci vaccin.

În primul rând, cifra menționată în meme ca „rată de recuperare” nu este corectă. Aproximativ 99,0% din persoanele care iau Covid supraviețuiesc, spune Jason Oke, statistician la Universitatea din Oxford. Și nu este vorba doar de supraviețuire. Unii trăiesc cu COVID-19, dar au parte de îngrijire medicală intensivă, iar la alții boala are efecte de lungă durată asupra sănătății.

Vaccinarea poate contribui la detensionarea unui serviciu de sănătate supraîncărcat cu pacienți cu Covid, făcând posibilă folosirea resurselor limitate ale spitalelor pentru tratarea pacienților cu alte boli.

Concentrându-ne asuora ratei generale a mortalității sau reducând vaccinul la un act individual, pierdem din vedere esența vaccinării, care trebuie văzută ca un efort al societății de a-i proteja pe ceilalți, spune prof. Liam Smeeth de la London School of Hygiene and Tropical Medicine.