• Cercetătorii de la Universitatea din Oxford au descoperit că o versiune cu risc mai mare a genei împiedică, cel mai probabil, celulele căilor respiratorii şi plămânilor să reacţioneze în mod corespunzător la virus.
  • Aproximativ 60% dintre persoanele cu origini sud-asiatice sunt purtătoare ale acestei versiuni a genei, comparativ cu 15% dintre persoanele cu origini europene, potrivit studiului publicat joi.
  • Davies şi colegii săi au găsit gena folosind inteligenţa artificială şi tehnologia moleculară de ultimă oră.

Oamenii de ştiinţă au identificat o genă specifică care dublează riscul de insuficienţă respiratorie cauzată de Covid-19 şi care ar putea explica de ce unele grupuri etnice sunt mai predispuse decât altele la boala gravă, scrie Bloomberg.

Cercetătorii de la Universitatea din Oxford au descoperit că o versiune cu risc mai mare a genei împiedică, cel mai probabil, celulele căilor respiratorii şi plămânilor să reacţioneze în mod corespunzător la virus. Aproximativ 60% dintre persoanele cu origini sud-asiatice sunt purtătoare ale acestei versiuni a genei, comparativ cu 15% dintre persoanele cu origini europene, potrivit studiului publicat joi.

Descoperirile ajută la explicarea motivelor pentru care s-ar putea să se fi înregistrat rate mai mari de spitalizare şi de deces în anumite comunităţi şi pe subcontinentul indian. Autorii au avertizat că gena nu poate fi folosită ca unică explicaţie, deoarece mulţi alţi factori, cum ar fi condiţiile socio-economice, joacă un rol. În ciuda unui impact semnificativ din partea virusului la persoanele cu ascendenţă afro-caribiană, doar 2% sunt purtători ai genotipului cu risc mai ridicat.

Recomandări

CIOLACU: AVEM COALIȚIE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT
UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS
SUSPECTUL E ARESTAT
LARA NU VREA LA SENAT

Gena LZTFL1 beneficiază de vaccinare

Persoanele cu această genă, cunoscută sub numele de LZTFL1, ar beneficia de vaccinare, care rămâne cea mai bună metodă de protecţie, au precizat autorii. Descoperirile ridică posibilitatea cercetării unor tratamente specifice pacienţilor cu această genă, deşi în prezent nu există medicamente adaptate.

Acest lucru „arată că modul în care plămânii răspund la infecţie este esenţial”, a declarat James Davies, co-autor principal şi profesor asociat de genomică la Oxford, care a lucrat la terapie intensivă în timpul pandemiei. „Acest lucru este important deoarece majoritatea tratamentelor s-au concentrat pe schimbarea modului în care sistemul imunitar reacţionează la virus”.

Davies şi colegii săi au găsit gena folosind inteligenţa artificială şi tehnologia moleculară de ultimă oră. Echipa a antrenat un algoritm pentru a analiza cantităţi mari de date genetice provenite de la sute de tipuri de celule din tot corpul, iar apoi a folosit o nouă tehnică care le-a permis să se concentreze asupra ADN-ului din spatele acestui semnal genetic specific.