Obezitatea copiilor din România a devenit o problemă de sănătate publică majoră. Diabetolog: „Acesta e trendul global și nu facem excepție”
- România cheltuie 2.958 $ pe sănătatea fiecărui cetățean, potrivit Statista.
- Statele membre UE cheltuie în medie 5.244 $ pentru sănătatea fiecărui locuitor
- 190 din 1.000 de copiii români sunt obezi sau supraponderali
- România are cel mai scăzut IQ la nivel european, cu o rată medie de 91
- 6.3% dintre românii de peste 15 ani practică sport cel puțin o dată pe săptămână
- 66% dintre adolescenții români petrec mai mult de 2 ore pe zi în fața ecranului
- 806 din 1.000 de români s-au îmbolnăvit în 2023, potrivit INS
- 90% dintre copiii din România consumă zilnic dulciuri și consumă zahăr
- 43% dintre copiii din România nu practică deloc activități sportive
- Statul român cheltuie 1.52% din bugetul pentru sănătate pe activități de prevenție
- România alocă 0,24% din PIB sănătății preventive, fiind ultima din UE
- Bugetul CNAS pentru anul 2025 este de 70 miliarde lei
- „Mai bine să nu facem școală deloc, decât să facem o școală rea”, spunea Titu Maiorescu.
România își educă tinerii prea târziu și îi tratează prea puțin. 43% dintre copii nu fac deloc sport.
90% consumă zahăr zilnic. 32% dintre băieții și 28% dintre fetele de 7-9 ani sunt supraponderali sau obezi, arată datele Direcției de Sănătate Publică. Sistemul medical ajunge la ei când e prea târziu și oricum nu are resurse. România cheltuie pe sănătatea unui cetățean jumătate din media UE. Pentru prevenție, aproape nimic: 0,24% din PIB, ultimul loc în Europa. Specialiștii avertizează că obezitatea infantilă se va dubla până în 2035.
De ce crește obezitatea infantilă în România și ce riscuri implică?
„În primul rând, acesta este trendul global. Obezitatea reprezintă în prezent una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică, iar România nu face excepție. Nu știu exact numărul participanților la cercetarea despre care vorbiți, dar probabil că acest lucru este adevărat: aproximativ o treime dintre copii și adolescenți sunt supraponderali sau obezi.
Cauzele sunt multiple și greu de generalizat la nivel global. Fiecare țară, regiune sau individ are factori proprii. Totuși, ceea ce trebuie subliniat este că în ultimele decenii stilul de viață s-a schimbat fundamental, în urma a ceea ce se numește „westernizarea stilului de viață”, care s-a întâmplat și în România. Această invazie a informației, ușor accesibile prin mijloace electronice – computere, internet, telefoane – a contribuit la scăderea apetitului tinerilor și copiilor pentru mișcare și sport.
Cei care decid în educația românească ar trebui să înțeleagă că sportul este la fel de important ca matematica sau limba română, deoarece reprezintă fundamentul creării unei generații sănătoase. Abordarea acestei probleme este complicată, dar până la vârsta de 12 ani, educația nutrițională și prevenția sunt cele mai bune soluții. Prevenția include educația nutrițională, promovarea sportului și a unei alimentații sănătoase, fără excese.
De exemplu, consumul de zahăr zilnic este, în opinia mea, o exagerare. Zahărul, consumat cu moderație, nu este dăunător, însă excesul său poate fi nociv. Educația nutrițională ar trebui realizată prin toate canalele disponibile: școli, mass-media și alte mijloace. În ceea ce privește familia, aceasta joacă un rol esențial, deoarece obiceiurile alimentare sunt, de obicei, comune între părinți și copii. Părinții ar trebui să fie un exemplu pentru cei mici în acest sens”, a susținut Cristian Serafinceanu, diabetolog.