• S-a constatat că pacienții cu Covid pot avea multe simptome de natură neurologică, cognitivă și psihologică, chiar dacă nu au avut probleme pulmonare, cardiace sau circulatorii grave.
  • Majoritatea nu au avut antecedente de boli mintale și au devenit psihotici la câteva săptămâni după contractarea virusului.
  • Se preconizează că astfel de cazuri sunt rare, dar sunt raportate la nivel mondial.

Medicii din întreaga lume raportează cazuri de pacienți cu Covid, care nu au avut niciodată probleme de sănătate mintală, dar la câteva săptămâni de la contractarea coronavirusului dezvoltă simptome psihotice severe, relatează The New York Times.

La spitalul de psihiatrie din Long Island, doctorul Hisam Goueli s-a confruntat cu un caz neobișnuit. O femeie, de profesie kinetoterapeut, în vârstă de 42 de ani și mamă a patru copii, care nu a avut niciodată simptome psihiatrice sau antecedente familiale de boli mintal, era acum la spital, plângea și spunea că vede cum copiii săi (cu vârste între 2 și 10 ani) sunt uciși cu cruzime și că și ea își făcuse planuri pentru a-i omorî.

„Era ca și cum ar fi trăit un film precum Kill Bill”, spune dr. Goueli. Singurul lucru notabil din istoricul medical al femeii, care a refuzat să fie intervievată, dar i-a permis doctorului Goueli să-i descrie cazul, era faptul că în primăvară s-a infectat cu coronavirus. Ea a experimentat doar simptome fizice ușoare de la virus, dar câteva luni mai târziu a auzit o voce care i-a spus mai întâi să se sinucidă și apoi i-a spus să-și omoare copiii.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Dr. Goueli nu era sigur dacă simptomele psihologice ale femeii aveau legătură cu Covid. Dar apoi a avut un al doilea caz, apoi un al treilea caz și un al patrulea.

În interviuri și articole științifice medicii au descris mai multe astfel de cazuri

O angajată a unei case de bătrâni, în vârstă de 36 de ani, din Carolina de Nord, a devenit atât de paranoică, încât credea că cei trei copii ai săi vor fi răpiți și pentru a-i salva a încercat să-i treacă printr-o fereastră a unui restaurant cu servire din mașină.

Un muncitor în construcții în vârstă de 30 de ani din New York a devenit atât de delirant, încât și-a imaginat că verișorul său avea să-l omoare și pentru a se proteja a încercat să-l stranguleze.

O femeie de 55 de ani din Marea Britanie a avut halucinații cu maimuțe și cu un leu și a ajuns să creadă că un membru al familiei sale a fost înlocuit de un impostor.

Dincolo de rapoartele individuale, un studiu britanic al complicațiilor neurologice sau psihiatrice apărute la 153 de pacienți spitalizați cu Covid-19, a constatat că 10 persoane aveau psihoză cu debut nou. Un alt studiu a identificat 10 astfel de pacienți într-un spital din Spania. Și în grupurile de socializare legate de Covid, profesioniștii din domeniul medical discută despre pacienți cu simptome similare.

Experții medicali spun că se așteaptă ca o astfel de disfuncție extremă, de natură psihiatrică, să afecteze doar o mică parte din pacienți. Dar aceste cazuri sunt exemple ale unui alt mod în care Covid-19 poate afecta sănătatea mintală și funcționarea creierului celor infectați.

Deși inițial s-a crezut că coronavirusul provoacă în primul rând probleme respiratorii, acum există suficiente dovezi ale existenței multor altor simptome, inclusiv efecte neurologice, cognitive și psihologice, care ar putea apărea chiar și la pacienții care nu au dezvoltat probleme pulmonare, cardiace sau circulatorii grave și deseori nu se știe cât vor dura acestea sau cum trebuie tratate.

Posibile cauze ale manifestărilor psihotice

Experții consideră din ce în ce mai mult că efectele legate de funcționalitatea creierului pot fi legate de răspunsul sistemului imunitar al organismului la coronavirus și eventual de probleme vasculare sau de inflamații cauzate de procesul bolii.

„Unele dintre neurotoxinele care apar ca reacție la activarea imunitară pot ajunge la creier prin bariera hematoencefalică și pot provoca aceste daune”, a spus dr. Vilma Gabbay, co-director al Institutului de Cercetare Psihiatrică de la Centrul Medical Montefiore Einstein din Bronx.

Analizele cerebrale, analizele lichidului spinal și alte teste nu au arătat existența vreunei infecții cerebrale, a spus dr. Gabbay, în al cărui spital au fost tratați doi pacienți cu psihoză post-Covid, un bărbat de 49 de ani, care a auzit voci și a crezut că este diavolul și o femeie în vârstă de 34 de ani, care a început să poarte la ea un cuțit, să se dezbrace în fața străinilor și să-și pună igienizant pentru mâini în mâncare.

Medicii încă nu au un răspuns

Rapoartele mediale arată că, din punct de vedere fizic, majoritatea acestor pacienți nu s-au îmbolnăvit foarte sever de Covid-19. Pacienții tratați de dr. Goueli nu au prezentat probleme respiratorii, dar au avut simptome neurologice precum furnicături la nivelul mâinilor, vertij, dureri de cap sau miros diminuat. Apoi, două săptămâni până la câteva luni mai târziu, „dezvoltă această psihoză profundă, care este cu adevărat periculoasă și înfricoșătoare pentru toți oamenii din jurul lor”.

Rapoartele mediale arată că, din punct de vedere fizic, majoritatea acestor pacienți nu s-au îmbolnăvit foarte sever de Covid-19. Pacienții tratați de dr. Goueli nu au prezentat probleme respiratorii, dar au avut simptome neurologice precum furnicături la nivelul mâinilor, vertij, dureri de cap sau miros diminuat. Apoi, două săptămâni până la câteva luni mai târziu, „dezvoltă această psihoză profundă, care este cu adevărat periculoasă și înfricoșătoare pentru toți oamenii din jurul lor”.

Rapoartele mediale arată că, din punct de vedere fizic, majoritatea acestor pacienți nu s-au îmbolnăvit foarte sever de Covid-19. Pacienții tratați de dr. Goueli nu au prezentat probleme respiratorii, dar au avut simptome neurologice precum furnicături la nivelul mâinilor, vertij, dureri de cap sau miros diminuat. Apoi, două săptămâni până la câteva luni mai târziu, „dezvoltă această psihoză profundă, care este cu adevărat periculoasă și înfricoșătoare pentru toți oamenii din jurul lor”.

Frapant este și faptul că majoritatea pacienților aveau 30, 40 și 50 de ani, dat fiind că aceste simptome însoțesc mai frecvent schizofrenia la tineri sau demența la pacienții mai în vârstă, spune dr. Goueli. Și unii pacienți, cum a fost kinetoterapeutul care s-a dus la spital, au înțeles că ceva nu este în regulă, în timp ce, de obicei, „persoanele cu psihoză nu realizează că au pierdut legătura cu realitatea”.

Frapant este și faptul că majoritatea pacienților aveau 30, 40 și 50 de ani, dat fiind că aceste simptome însoțesc mai frecvent schizofrenia la tineri sau demența la pacienții mai în vârstă, spune dr. Goueli. Și unii pacienți, cum a fost kinetoterapeutul care s-a dus la spital, au înțeles că ceva nu este în regulă, în timp ce, de obicei, „persoanele cu psihoză nu realizează că au pierdut legătura cu realitatea”.

Cazuri sporadice de psihoză post-infecțioasă și manie au apărut și la alte virusuri, inclusiv la gripa din 1918 și la coronavirusurile SARS și MERS. Acest fapt „nu este unic pentru Covid”, a spus dr. Jonathan Alpert, președintele secției de psihiatrie și științe comportamentale la Colegiul de Medicină Albert Einstein.

Simptomele au variat foarte mult, unele fiind surprinzător de severe pentru un prim episod psihotic, au spus experții. De asemenea, durata psihozei și răspunsul pacienților la tratament a variat.

O femeie din Marea Britanie, ale cărei simptome includeau paranoia legată de culoarea roșie și teroarea că asistentele erau diavoli care vor să îi facă rău ei și unui membru al familiei sale, a avut nevoie de aproximativ 40 de zile pentru a se recupera, potrivit unui raport. În schimb, bărbatul în vârstă de 49 de ani tratat la Montefiore a fost externat după câteva săptămâni de spitalizare, a spus dr. Gabbay.

„Nu știm care este cursul natural al acestui lucru”, a spus dr. Goueli. „Dispare în cele din urmă? Oamenii își revin? Cât durează în mod normal? După aceea ești mai predispus să ai alte probleme psihiatrice?”. Sunt întrebări la care medicii încă nu au un răspuns.