• Autorii au analizat datele din 2019 din Global Burden of Disease, un studiu în curs de desfăşurare realizat de Universitatea din Washington, care evaluează expunerea globală la poluare şi calculează riscul de mortalitate.
  • Sunt analizate mai clar cauzele poluării – separând contaminanţii tradiţionali, cum ar fi fumul din interior sau apele reziduale, de poluanţi mai moderni, cum ar fi poluarea industrială a aerului şi substanţele chimice toxice.
  • Decesele cauzate de poluanţii tradiţionali sunt în scădere la nivel mondial. Dar ele rămân o problemă majoră în Africa şi în alte ţări în curs de dezvoltare.

Agravarea poluării aerului şi intoxicaţiile cu plumb au menţinut numărul de decese la nivel mondial la aproximativ 9 milioane pe an începând din 2015, contracarând progresele modeste înregistrate în combaterea poluării, a raportat o echipă de oameni de ştiinţă.

Poluarea aerului din procesele industriale, împreună cu urbanizarea, a determinat o creştere cu 7% a deceselor legate de poluare din 2015 până în 2019, potrivit analizei efectuate de oamenii de ştiinţă asupra datelor privind mortalitatea globală şi nivelurile de poluare, scrie Reuters.

„Fierbem şi ardem încet”, a declarat Richard Fuller, coautor al studiului şi director al organizaţiei nonprofit globale Pure Earth.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Dar, spre deosebire de schimbările climatice, malarie sau HIV, „nu am acordat poluării mediului prea multă atenţie”, adaugă acesta.

O versiune anterioară a lucrării publicată în 2017 a estimat, de asemenea, numărul de decese cauzate de poluare la aproximativ 9 milioane pe an – sau aproximativ unul din şase decese la nivel mondial – şi costul pentru economia globală la până la 4,6 trilioane de dolari pe an.

Poluarea şi fumatul, „cancerele” lumii moderne

Acest lucru plasează poluarea pe acelaşi loc cu fumatul în ceea ce priveşte decesele la nivel mondial.

Prin comparaţie, COVID-19 a ucis aproximativ 6,7 milioane de persoane la nivel mondial de la începutul pandemiei.

Autorii au analizat datele din 2019 din Global Burden of Disease, un studiu în curs de desfăşurare realizat de Universitatea din Washington, care evaluează expunerea globală la poluare şi calculează riscul de mortalitate.

Sunt analizate mai clar cauzele poluării – separând contaminanţii tradiţionali, cum ar fi fumul din interior sau apele reziduale, de poluanţi mai moderni, cum ar fi poluarea industrială a aerului şi substanţele chimice toxice.

Deși decesele sunt în scădere, poluarea rămâne o problemă majoră

Decesele cauzate de poluanţii tradiţionali sunt în scădere la nivel mondial. Dar ele rămân o problemă majoră în Africa şi în alte ţări în curs de dezvoltare. Apa şi solul contaminate şi aerul murdar din interior fac din Ciad, Republica Centrafricană şi Niger cele trei ţări cu cele mai multe decese cauzate de poluare.

Programele de stat pentru reducerea poluării aerului şi îmbunătăţirile în domeniul sanitar au contribuit la reducerea numărului de decese în unele locuri. În Etiopia şi Nigeria, aceste eforturi au făcut ca decesele legate de poluare să scadă cu două treimi între 2000 şi 2019. Între timp, guvernul indian a început, în 2016, să ofere înlocuirea sobelor cu lemne cu racorduri pentru sobe cu gaz.

Decesele cauzate de expunerea la poluanţii moderni, cum ar fi metalele grele, produsele agrochimice şi emisiile de combustibili fosili, sunt „pur şi simplu în creştere fulminantă”, crescând cu 66% din anul 2000, a declarat coautorul Rachael Kupka.

În ceea ce priveşte poluarea aerului de afară, unele mari capitale au înregistrat unele succese, inclusiv în Bangkok, China, şi Mexico City, au declarat autorii. Dar în oraşele mai mici, nivelurile de poluare continuă să crească.

Studiul a oferit o listă cu cele 10 ţări cele mai afectate de decese cauzate de poluare: Ciad, Republica Centrafricană, Niger, Insulele Solomon, Somalia, Africa de Sud, Coreea de Nord, Lesotho, Bulgaria şi Burkina Faso.