Premieră în medicina din România. A avut loc un transfer dublu de ganglioni vascularizaţi

Premieră în România cu o operație ce implică transfer dublu de ganglioni vascularizaţi. O femeie de 53 de ani, din Piteşti, a primit şansa la o viaţă normală după un transfer dublu de ganglioni vascularizaţi. Femeia a suferit în urmă cu 23 de ani o masectomie oncologică, în urma căreia a făcut limfedem.

Operaţia suferită de femeia din Piteşti la o clinică din Bucureşti este o premieră pentru România. Este vorba de un transfer dublu de ganglioni vascularizaţi, parte dintr-o operaţie amplă de reconstrucţie a sânului unei paciente şi de tratament microchirurgical al limfedemului instalat după mastectomie şi iradiere.

Pacienta în vârstă de 53 de ani, din Piteşti, a suferit în urmă cu 23 de ani o mastectomie oncologică, în urma căreia a făcut un limfedem. O premieră în medicina românească a însemnat schimbarea vieții sale.

„De când am avut intervenţia de mastectomie, în anul 1999, antebraţul a crescut progresiv în diametru”, a declarat pacienta, care a fost operată de echipa chirurgicală a Centrului de Excelenţă în Chirurgie Plastică, Estetică şi Microchirurgie Reconstructivă Zetta, coordonată de dr. Dragoş Zamfirescu, medic primar în chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă.

Viaţa femeii s-a schimbat complet, iar greutatea mâinii sale îi limita foarte mult activităţile zilnice: nu putea nici măcar să ridice mâna şi îi era tot mai greu să îşi găsească haine potrivite.

„Dacă reconstrucţia sânului cu lambou DIEP (segment recoltat de pe abdomen) este deja un tratament standard la Clinica Zetta, tratamentul limfedemului este, în mod evident, mult mai delicat şi dificil. Ţinând cont de dimensiunile semnificative ale limfedemului, s-a decis efectuarea nu a unuia, ci a două transferuri de ganglioni: unul a fost recoltat din regiunea supraclaviculară contralaterală (n.r. zona gâtului) şi transplantat la nivelul pumnului membrului cu limfedem, iar celălalt a fost cu ganglioni incluşi în lamboul DIEP şi poziţionat la nivelul axilei. În total, în cadrul acestei intervenţii efectuate în premieră în ţara noastră, au fost făcute microchirurgical patru anastomoze arteriale şi patru venoase. Genul acesta de intervenţii nu fac minuni, nu vindecă, nu înlătură cauza apariţiei limfedemului, dar reprezintă cea mai nouă şi cea mai de succes metodă de îmbunătăţire a rezultatelor tratamentului limfedemului şi de creştere a calităţii vieţii acestor pacienţi. În acest fel, la aproximativ 20% dintre cazuri se reduc dimensiunile limfedemului în proporţie de 50-60%, şi în 60% din cazuri reducerea este de sub 50%. Din păcate, există şi posibilitatea ca la 20% dintre pacienţi să nu se observe nici o schimbare. La 8 zile de la operaţie, pacienta este bine. Noi sperăm ca în următoarele luni de zile, să se reducă semnificativ greutatea şi dimensiunile antebraţului şi astfel să se îmbunătăţească calitatea vieţii pacientei, să se poată deplasa şi să îşi poată folosi membrul superior”, a declarat doctorul Dragoş Zamfirescu.

Limfedemul a apărut în urma intervenţiei de mastectomie, după evidarea ganglionară şi radioterapie. Anual, în România, aproximativ 8.000 de femei diagnosticate cu cancer la sân suferă o mastectomie. Din păcate nu există date statistice despre incidenţa limfedemului postmastectomie în România, dar la nivel internaţional, experţii estimează că între 5-40% dintre paciente pot dezvolta un anumit grad de limfedem (breastcancer.org). Acest risc este cu atât mai mare cu cât pacienta are o disecţie şi o evidare ganglionară axilară mai agresivă, a făcut radioterapie, este fumătoare, obeză sau are diabet. Chiar şi pacientelor cărora li se recoltează doar ganglionul santinela pot sa facă un oarecare grad de limfedem între 4-17% din situaţii.

Echipa medicală care a luat parte la intervenţia efectuată în premieră în România a fost formată din chirurgii dr. Dragoş Zamfirescu, dr. Amit Beedasy, dr. Alexandru Stoian, dr. Raluca Berheci, dr. Matei Iordache, dr. Natalia Dumitrescu, dr. Vlad Morozan şi dr. Andrei Coman şi medicii anestezişti dr. Irina Luca, dr. Ioana Grinţescu şi dr. Ruxandra Avramescu.

Exit mobile version