- Auto-diagnosticarea este un trend online pe care tinerii îl urmează.
- În loc să meargă la psiholog, tinerii își găsesc diagnosticul pe social media.
- În 2022, 89% dintre români nu apleaseră niciodată la pishoterapie.
Tu de unde îți găsești diagnosticul când vine vorba de sănătatea mentală? Tinerii și-l găsesc de pe TikTok. Un sondaj recent arată că 55% dintre tineri se auto diagnostichează de pe social media. Asta din cauză că găsesc anumite trăsături ale tulburărilor de personalitate în comportamentul lor.
Totuși, diagnosticul pentru tulburările psihologice este un proces mai amplu ce are nevoie de specialiști. De ce tinerii caută răspunsuri pe net și nu de la psihologi? E simplu! În România încă este un subiect taboo să mergi la terapie.
Vedem că tinerii se îndreaptă spre social media pentru a se diagnostica. Ce efecte pot aduce astfel de diagnostice false?
„Este adevărat că orice psiholog, psihoterapeut sau psihiatru poate confirma creșterea numărului de adolescenți care vin în cabinete, având deja impresia că au un diagnostic, autoetichetându-se în urma cercetărilor făcute pe rețelele de socializare. Este o realitate că pe rețelele de socializare există informații atât științifice, cât și pseudo-științifice. Din păcate, adolescenții nu au încă capacitatea de a diferenția între aceste tipuri de informații și de a discerne ce este real și ce este pseudoștiință sau o simplă părere personală. Este foarte important pentru ei să înțeleagă că sentimentele cu care se confruntă sunt absolut firești și naturale. Adolescența este una dintre cele mai intense perioade în care ne regăsim, ne formulăm o identitate și ne cunoaștem pe noi înșine, făcând acest lucru în cadrul unui grup sau al unei comunități. Adolescenții de astăzi sunt cei care, în perioada copilăriei, au fost izolați de grupuri și comunități din cauza lockdown-urilor și efectelor pandemiei. Acești copii au fost nevoiți să se retragă din grupurile de prieteni și, astfel, nu au învățat să construiască, să mențină și să gestioneze relații sociale”, a explicat Alina Costache, psiholog, pentru Aleph News.
Mulți adolescenți nu pot merge la psiholog din cauza părinților care le invalidează experiența. Ce schimbări ar trebui făcute la nivel macro pentru a educa România despre importanța terapiei?
„Responsabilitatea oricărui părinte de adolescent este să se cunoască pe sine însuși. De aici pleacă cea mai mare dificultate, deoarece părinții care nu au reușit să se cunoască pe sine, nu au un vocabular adecvat și nu pot lega senzațiile fizice de emoții, gânduri și comportamente. Astfel, ei pot eticheta, poate inconștient și nedorit, un adolescent care trece prin schimbări frecvente de dispoziție, considerându-l bipolar, leneș sau nebun. Copilul internalizează acest limbaj și începe să caute informații pentru a clarifica ceea ce simte. De aceea, suportul părinților este esențial în această perioadă, chiar dacă părinții sunt adesea considerați inamicii numărul unu în adolescență. Prin discuții și înțelegere, atunci când adolescentul vine și spune cu ce se confruntă, responsabilitatea părintelui este să-l asculte și să înțeleagă, nu să-l contrazică. Este important să clarifice faptul că unele dintre lucrurile pe care le simte sunt firești și naturale. Dacă problemele se dovedesc a fi de altă natură, părintele trebuie să facă acest drum împreună cu adolescentul, pentru a înțelege și a căuta informații specializate”, a adăugat Alina Costache.