STUDIU. Consumatorii de iarbă sunt mai predispuși să ajungă la urgențe

• În comparație cu persoanele care nu au consumat marijuana, consumatorii de canabis au avut cu 22% mai multe șanse să viziteze un serviciu de urgență sau să fie spitalizați, a arătat studiul.
• Constatarea s-a menținut chiar și după ajustarea analizei pentru peste 30 de alți factori de confuzie, inclusiv consumul de alte droguri ilicite, consumul de alcool și fumatul de tutun.
• Un alt studiu realizat anul trecut a constatat că adolescenții au fost de aproximativ două ori mai predispuși să raporteze „respirație șuierătoare sau fluierături” în piept după ce au vapat marijuana decât după ce au fumat țigări sau au folosit țigări electronice.

Consumul de canabis în scop recreativ este asociat cu un risc mai mare de a primi îngrijiri de urgență și de a fi spitalizat din orice motiv, a constatat un nou studiu.

„Consumul de canabis nu este atât de benign și sigur pe cât ar putea crede unii”, a declarat autorul studiului, Nicholas Vozoris, profesor asistent și cercetător clinician în cadrul diviziei de pneumologie de la departamentul de medicină al Universității din Toronto.

„Studiul nostru demonstrează că utilizarea acestei substanțe este asociată cu rezultate negative grave, mai exact, vizite la Urgențe (departamentul de urgență) și spitalizări”, a declarat Vozoris într-un e-mail, potrivit CNN.

Studiul, publicat luni în revista BMJ Open Respiratory Research, a analizat datele din registrele naționale de sănătate pentru peste 30.000 de locuitori din Ontario, Canada, cu vârste cuprinse între 12 și 65 de ani, pe o perioadă de șase ani.

Consumatorii de canabis, mai predispuși să ajungă la urgențe

În comparație cu persoanele care nu au consumat marijuana, consumatorii de canabis au avut cu 22% mai multe șanse să viziteze un serviciu de urgență sau să fie spitalizați, a arătat studiul.

Constatarea s-a menținut chiar și după ajustarea analizei pentru peste 30 de alți factori de confuzie, inclusiv consumul de alte droguri ilicite, consumul de alcool și fumatul de tutun.

„Vătămările corporale fizice au fost principala cauză a vizitelor la departamentul de urgență și a spitalizărilor în rândul consumatorilor de canabis, motivele respiratorii fiind pe locul al doilea”, a declarat Vozoris.

Fumătorii de marijuana au avut niveluri mai ridicate în sânge și urină ale mai multor toxine legate de fum, cum ar fi naftalina, acrilamida și acrilonitrilul, decât nefumătorii, a constatat un studiu din 2021. Naftalina este asociată cu anemia, leziuni hepatice și neurologice, în timp ce acrilamida și acrilonitrilul au fost asociate cu cancerul și alte probleme de sănătate.

Un alt studiu realizat anul trecut a constatat că adolescenții au fost de aproximativ două ori mai predispuși să raporteze „respirație șuierătoare sau fluierături” în piept după ce au vapat marijuana decât după ce au fumat țigări sau au folosit țigări electronice.

Cercetări din ce în ce mai numeroase

O serie de studii au arătat o asociere între consumul de marijuana și rănile, atât fizice, cât și psihice.
Consumul intensiv de marijuana de către adolescenții și adulții tineri cu tulburări de dispoziție – cum ar fi depresia și tulburarea bipolară – a fost legat de un risc crescut de autoagresiune, tentative de suicid și deces, potrivit unui studiu din 2021.

Un alt studiu din 2021 a constatat că utilizatorii obișnuiți de canabis, inclusiv adolescenții, se prezintă din ce în ce mai des la camerele de urgență plângându-se de tulburări intestinale severe, cunoscute sub numele de „sindromul hiperemezei canabisului”, sau CHS.

Afecțiunea provoacă greață, dureri abdominale severe și vărsături prelungite „care pot dura ore în șir”, a declarat Dr. Sam Wang, specialist în medicină de urgență pediatrică și toxicolog la Spitalul pentru copii din Colorado, pentru CNN într-un interviu anterior.

O analiză publicată la începutul acestui an a analizat studii efectuate pe peste 43.000 de persoane și a constatat un impact negativ al tetrahidrocannabinolului sau THC, principalul compus psihoactiv din canabis, asupra nivelurilor superioare de gândire ale creierului.

În cazul tinerilor, acest impact poate „duce, în consecință, la reducerea nivelului de educație și, în cazul adulților, la performanțe slabe la locul de muncă și la conducere periculoasă”, a declarat coautorul Dr. Alexandre Dumais, profesor clinic asociat de psihiatrie la Universitatea din Montreal, într-un interviu anterior acordat CNN.