- În acest studiu au fost incluși 2.684 de copii cărora li s-au făcut măsurători repetate ale mișcărilor lor.
- În medie, copiii din studiu au petrecut 6 ore pe zi stând jos sau fiind sedentari în alt mod, dar acest timp a crescut la 9 ore pe zi până la vârsta adultă tânără, a constatat cercetătorul.
- În copilărie, 6 ore pe zi au fost petrecute în activități fizice de intensitate ușoară, ceea ce a neutralizat efectul nociv al celor 6 ore pe zi petrecute în sedentarism.
Copiii care sunt sedentari mai mult de șase ore pe zi prezintă un risc semnificativ de boli grave de ficat gras și ciroză hepatică până la vârsta adultă, potrivit unui nou studiu, scrie Newsmedical.
„Am constatat că această relație dintre sedentarism și afectarea ficatului este probabil cauzală”, a declarat cercetătorul principal, Prof. Andrew Agbaje, M.D., M.P.H., Ph.D., de la Universitatea din Finlanda de Est din Kuopio, Finlanda.
„Publicul larg trebuie să fie conștient de acest pericol al sedentarismului asupra sănătății copiilor, adolescenților și adulților tineri”, a declarat Agbaje, care lucrează, de asemenea, la Universitatea Exeter din Exeter, Anglia. „Boala avansată a ficatului gras și ciroza hepatică, care este o cicatrizare severă și o întărire a ficatului, ar putea crește riscul unui viitor cancer de ficat sau ar putea necesita un transplant de ficat.”
Boala ficatului gras este o acumulare dăunătoare de grăsime în ficat. Atunci când afecțiunea nu se datorează consumului de alcool, ci este legată de cel puțin una dintre cele cinci componente ale sindromului metabolic, aceasta se numește boală hepatică steatotică (grasă) asociată metabolismului (MASLD).
În acest studiu au fost incluși 2.684 de copii cărora li s-au făcut măsurători repetate ale mișcărilor lor cu un accelerometru purtat în talie de la vârsta de 11 la 24 de ani. La vârstele de 17 și 24 de ani, participanții la studiu au fost supuși unei ecografii hepatice pentru a evalua prezența ficatului gras și a dovezilor de cicatrizare hepatică. De asemenea, li s-au făcut analize de sânge pentru a le măsura nivelul enzimelor hepatice la aceste două momente.
În medie, copiii din studiu au petrecut 6 ore pe zi stând jos sau fiind sedentari în alt mod, dar acest timp a crescut la 9 ore pe zi până la vârsta adultă tânără, a constatat cercetătorul. În copilărie, 6 ore pe zi au fost petrecute în activități fizice de intensitate ușoară, ceea ce a neutralizat efectul nociv al celor 6 ore pe zi petrecute în sedentarism.
Cu toate acestea, el a descoperit că practicarea unei activități fizice de intensitate ușoară timp de cel puțin 3 ore pe zi a inversat această deteriorare prematură a ficatului. Fiecare minut cumulat de activitate fizică moderată spre viguroasă într-o zi a fost asociat cu o probabilitate ușor mai mică de MASLD severă la vârsta de 24 de ani, dar nu a fost asociat cu o probabilitate mai mică de ciroză hepatică.
„Cel mai eficient antidot pentru efectele devastatoare asupra sănătății ale sedentarismului din copilărie nu este mult mediatizata activitate fizică moderată spre viguroasă de 60 de minute pe zi”, a spus Agbaje. „Mai degrabă, este activitatea fizică de intensitate ușoară, trecută cu vederea, de 3 până la 4 ore pe zi”.
Exemple de activitate fizică de intensitate ușoară sunt jocurile în aer liber, joaca la locul de joacă, plimbarea câinelui, efectuarea de comisioane pentru părinți sau mersul pe jos și cu bicicleta.
Această cercetare a primit finanțare din partea Asociației Europene pentru Studiul Obezității-Fundația Novo Nordisk New Investigator 2024 Award for Childhood Obesity, a Fundației Finlandeze pentru Cercetare Cardiovasculară și a Fundației Culturale Finlandeze.