STUDIU: Epuizarea cadrelor medicale provoacă boli grave şi performanţe slabe

• Studiul a fost realizat în şase spitale din judeţul Sibiu.
• Rezultatele arată că epuizarea cadrelor medicale şi a personalului auxiliar provoacă boli grave în cazul indivizilor şi performanţe slabe în interiorul unităţii.
• Participanții spun că ar avea nevoie de mai mult sprijin din partea asociațiilor profesionale, a bisericilor și a șefilor.

Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 2020-2021 la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, Spitalul General CF Sibiu, Spitalul Clinic de Psihiatrie Dr.Gh.Preda Sibiu, Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu şi Spitalul Militar de Urgenţă „Dr.Alexandru Augustin” Sibiu. Fiecare spital a primit un raport individualizat de studiu care include şi recomandări.

La studiu au participat 1.657 de persoane din următoarele categorii profesionale: medic specialist/primar, medic rezident, asistent medical, infirmier, îngrijitoare, brancardier, personal administrativ şi personal tehnic. Pentru evaluarea stadiului de burnout, echipa care a realizat studiul a folosit cele mai avansate mijloace de cercetare.

Potrivit rezultatelor studiului, aproape jumătate dintre angajaţi (45%) nu percep că sunt implicaţi în munca lor, nu simt energie, dedicare şi concentrare în desfăşurarea activităţilor specifice muncii lor. Aşa cum era de aşteptat, dintre categoriile socioprofesionale cu cel mai înalt risc de burnout se evidenţiază medicii (atât din secţii COVID, cât şi non-COVID. Un rezultat mai puţin aşteptat a fost înregistrarea unui nivel foarte înalt de burnout în rândul personalului TESA.

În ceea ce priveşte sursele de stres se evidenţiază în primul rând instabilitatea legislativă şi condiţiile de lucru, şi nu atât de mult resursele materiale.

„54% dintre respondenţi au resimţit în mare şi foarte mare măsură rigorile, prevederile şi cerinţele legislative generate de situaţia pandemică ca fiind o sursă de stres. 41% dintre respondenţi au resimţit în mare şi foarte mare măsură condiţiile de lucru (numărul mare de gărzi, ture de noapte, solicitările multiple) ca fiind o sursă de presiune. 62% dintre respondenţi au apreciat că resursele (echipament individual de protecţie, materiale sanitare necesare desfăşurării activităţii profesionale zilnice) nu au constituit o sursă important de stres”, au arătat rezultatele studiului realizat la Sibiu.

Suportul social oferit de familie şi prieteni este în mod semnificativ principala resursă menţionată de participanţii la studiu ca fiind de ajutor pentru a gestiona cu succes presiunile socio-profesionale. De asemenea, participanţii au spus că este nevoie de o mai mare susţinere din partea asociaţiilor profesionale, a bisericii şi a şefilor.