STUDIU. Proteinele care ucid bacteriile oferă speranțe pentru medicamente mai bune

• Viitoarele tratamente ar putea deturna sistemele de comunicare ale microbilor, spun specialiștii.
• Timp de ani de zile, infecțiile rezistente la antibiotice au fost o adevărată pacoste pentru sistemul de sănătate modern.
• Acum, cercetătorii au găsit o nouă modalitate de a ataca unele tipuri de microbi aproape de neoprit, relatează Xinhua.

Cercetătorii de la Universitatea Națională Australiană (ANU) au descoperit că un grup de proteine care ucid bacteriile din sistemul imunitar ar putea fi esențial pentru dezvoltarea unor medicamente mai eficiente în eliminarea anumitor boli infecțioase, scrie presa din străinătate.

Potrivit Xinhua, oamenii de ştiinţă sunt optimişti că aceste proteine ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi medicamente sau, în combinaţie cu antibiotice existente, pentru a trata anumite boli infecţioase, inclusiv meningita, pneumonia şi sepsisul.

Feng Shouya, autoare principală a studiului, a declarat că GBP funcţionează prin ,,spargerea” bacteriilor şi distrugerea lor, aşa cum un topor despică un lemn în două.

,,Sistemul nostru imunitar este dotat cu arme care pot distruge germenii. Atunci când corpi străini, cum ar fi bacteriile, pătrund în corpul nostru, sistemul imunitar declanşează un răspuns defensiv„, a explicat ea.

,,Noi credem că putem extrage şi valorifica puterea acestor proteine ale sistemului imunitar, cunoscute sub numele de GBP1, şi să le folosim pentru a trata o serie de boli infecţioase, fără a afecta negativ celulele organismului nostru„, a adăugat cercetătoarea.

Studiul atrage atenţia asupra ameninţării reprezentate de microbii cauzatori de boală care se adaptează continuu.

Potrivit OMS, rezistenţa la antimicrobiene este una dintre cele mai presante probleme la adresa sănătăţii la nivel mondial.

Bolile cauzate de bacterii rezistente la medicamente cauzează în prezent aproximativ 700.000 de decese în fiecare an – o cifră care se preconizează că va creşte ajungând la 10 milioane până în 2050.

Cercetătorii ANU au precizat că ,,scopul final” al studiului este utilizarea acestor proteine eliminarea în totalitate a meningitei, pneumoniei şi sepsisului.