STUDIU. Zgomotul te afectează mai mult decât ai crede. Cercetătorii au descoperit o legătură directă cu depresia și anxietatea
- Un studiu efectuat de Universitatea din Oulu este primul care analizează expunerea pe termen lung la zgomotul traficului și sănătatea mintală la copii, adolescenți și tineri adulți.
- Zgomotul rezidențial din trafic peste 53 dB — limita recomandată de OMS — crește semnificativ riscul de depresie și anxietate.
- Bărbații și persoanele fără antecedente de sănătate mintală au o asociere mai puternică între zgomot și anxietate.
- Studiul recomandă amplasarea dormitoarelor pe laturile liniștite ale locuințelor și reducerea limitelor de viteză.
Un studiu inedit condus de Universitatea din Oulu, Finlanda, demonstrează o legătură clară—dar nevăzută—între expunerea pe termen lung la zgomotul traficului și depresia ori anxietatea la copii, adolescenți și tineri adulți.
Este primul studiu longitudinal care utilizează registoarele de sănătate și modele de expunere pentru a demonstra că un nivel de zgomot de peste 53 dB crește semnificativ riscul de tulburări mintale.
Zgomotul urban afectează mintal sănătatea
Avioane, trafic sau șantiere—zgomotul reprezintă a doua problemă de mediu în Europa, după poluarea aerului. OMS recomandă un maxim de 53 dB Lden pentru traficul rutier, limită valabilă întreaga zi, și doar 45 dB noaptea, pentru protecția sănătății mintale și fizice. În ciuda recomandărilor, un număr semnificativ de europeni trăiesc în zone cu zgomot care depășește aceste valori, larg documentat de agențiile europene de mediu.
Cercetătorii au folosit date din registre pentru 114.353 de persoane, născute între 1987–1998, locuind în zona metropolitană Helsinki în 2007, urmărindu-le starea de sănătate mintală până la vârsta de 21 ani. Expunerea la zgomot (road și railway) s-a modelat la adresa rezidențială și s-a corelat cu diagnostice de depresie/anxietate.
Zgomotul perturbă somnul, activează stresul fizic (hipotalamo-hipofizo-suprarenal), afectând reglarea emoțională și cognitivă. Sunt probabile efecte cumulativ-retardate asupra dezvoltării creierului în tinerețe. Studiul menționează că expunerea cronică la zgomot reprezintă un stres psihologic insidios și modificabil mediat prin politică publică.