• Timpul petrecut de copii în natură ajută la dezvoltarea lor cognitivă.
  • Copiii au prezentat un risc cu 17% mai mic de a dezvolta probleme emoționale.
  • Cercetătorii nu au identificat mecanismele prin care natura dă aceste beneficii.

Timpul petrecut în natură ne ajută să ne relaxăm, să respirăm aer mai curat sau să facem exerciții fizice. Pentru copiii care locuiesc aproape de spații verzi sau petrec mult timp în natură asta înseamnă și un risc mai mic de probleme emoționale și de comportament.

În plus, funcțiile cognitive se dezvoltă mai ușor.

Cum au făcut cercetătorii legătura între natură și dezvoltarea cognitivă a copiilor?

Oamenii de știință britanici au realizat un studiu amplu pe parcursul a patru ani în care au analizat comportamentul a peste 3.500 de copii cu vârsta cuprinsă între 9 și 15 ani de la 31 de școli din Londra. Cercetătorii au analizat timpul petrecut de adolescenți în spații verzi precum păduri, pajiști sau parcuri în funcție de distanța de la acestea până la casa sau școala lor.

Recomandări

SUSPECTUL E ARESTAT
LARA NU VREA LA SENAT
SUA NU ÎNCHIDE GUVERNUL
ÎNCEP CONSULTĂRILE
UNDE MERGI LA BRUNCH
REVOLUȚIA AJUNGE ÎN CAPITALĂ

Rezultatele au arătat că o expunere zilnică mai mare în astfel de spații verzi a fost asociată cu o memorie mai bună și un risc cu 17% mai mic de a dezvolta probleme emoționale sau comportamentale în următorii 2 ani. Oamenii de știință au luat în calcul și vârsta, sexul, ocupația părinților, tipul de școală sau poluarea aerului din zona în care locuiau.

Ar putea copiii care nu stau lângă zone verzi sau care nu au acces la ele să dezvolte lipsuri sau întârzieri în procesul cognitiv?

Cercetătorii au stabilit că nu poate fi vorba despre o relație cauzală între cele două. Asta pentru că nu au reușit să determine mecanismele prin care natura aduce aceste beneficii pentru sănătatea mintală. O posibilă explicație dată însă de specialiștii britanici este faptul că prin expunerea în natură adolescenții sunt expuși audio și vizual la mai multe experiențe prin prisma vegetației din aceste spații și a animalelor.

De menționat este și faptul că adolescenții cu nevoi educaționale speciale ar putea să reacționeze diferit în comparație cu cei reprezentați în cercetare.