Un studiu explică de ce persoanele supraponderale sunt mai predispuse la boli

• Celulele de grăsime din organism cresc în dimensiune odată cu creșterea în greutate și, în cazul persoanelor care sunt semnificativ obeze, acestea cresc și mai mult.
• Cercetătorii de la Universitatea Tehnică din München (Germania) au demonstrat că o creștere a dimensiunii celulelor adipoase poate duce la apariția unor boli metabolice.
• Persoanele cu obezitate sunt susceptibile de a suferi de o calitate mai scăzută a vieții și de un risc crescut de boli secundare.

Celulele de grăsime din organism cresc în dimensiune odată cu creșterea în greutate și, în cazul persoanelor care sunt semnificativ obeze, acestea cresc și mai mult. Cercetătorii de la Universitatea Tehnică din München (Germania) au demonstrat că o creștere a dimensiunii celulelor adipoase poate duce la apariția unor boli metabolice. Obezitatea poate fi cauzată de diferiți factori: predispoziție genetică, o alimentație nesănătoasă, lipsa de exerciții fizice, un metabolism lent, condiții de sănătate mintală sau utilizarea anumitor medicamente.

Persoanele cu obezitate nu numai că se confruntă cu stigmatizarea din partea societății, dar sunt, de asemenea, susceptibile de a suferi de o calitate mai scăzută a vieții și de un risc crescut de boli secundare. Acestea se confruntă cu o incidență mai mare, de exemplu, a diabetului de tip 2, a bolilor cardiovasculare și a diferitelor tipuri de cancer.

Susceptibilitate crescută la boli

Deși legătura dintre excesul de greutate și predispoziția crescută la boli a fost recunoscută de mult timp, până în prezent se știa prea puțin despre importanța dimensiunii celulelor adipoase. Cercetătorii au reușit să demonstreze că expresia genetică (măsura în care este utilizată informația genetică) în țesutul adipos este asociată cu dimensiunea celulelor adipoase. Astfel, modificările în expresia genelor sunt probabil responsabile pentru dezvoltarea bolilor metabolice.

„Celulele adipoase mari au un metabolism semnificativ alterat și favorizează, printre altele, dezvoltarea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare. Aceasta este o dovadă importantă a faptului că funcția celulelor adipoase variază considerabil în funcție de mărimea lor”, a declarat Hans Hauner, unul dintre conducătorii studiului, publicat în revista științifică EBioMedicine.

Celulele trec de la consumul de energie la stocarea energiei

Pentru a stabili modul în care expresia genelor depinde de dimensiunea celulelor adipoase, echipa a grupat adipocitele (celule adipoase mari și rotunde) în funcție de mărimea lor și le-a secvențiat ARN-ul. Rezultatul a fost clar: „Hipertrofia adipocitelor se manifestă prin exprimarea modificată a genelor implicate în funcția mitocondrială și în metabolismul acizilor grași”, explică un alt autor, Julius Honecker.

Analizele detaliate arată că transcriptomul (ansamblul tuturor moleculelor de ARN dintr-o celulă) a trecut de la consumul de energie la stocarea de energie și la o natură inflamatorie. Celulele persoanelor foarte supraponderale au o tendință mai mare de a stoca energie și de a favoriza inflamația, ceea ce favorizează bolile menționate mai sus.

Căutând modalități de a examina dimensiunea celulelor adipoase ale pacienților mai ușor și fără a fi nevoie de o biopsie, cercetătorii au dezvoltat și perfecționat o metodă neinvazivă de spectroscopie prin rezonanță magnetică (MRS). Acest lucru a permis, de asemenea, o analiză solidă a compoziției de acizi grași din țesutul adipos și, pentru prima dată, a stabilit conceptul de biopsie virtuală a țesutului adipos, fără a fi necesară o procedură minoră de îndepărtare a țesutului.

Cu aceste metode de diagnosticare îmbunătățite, utilizate pentru a determina morfologia și compoziția țesutului adipos, bolile metabolice ar putea fi diagnosticate mai devreme și mai bine în viitor. Și ar putea fi realizată virtual, fără a fi nevoie să se îndepărteze vreun țesut.

„În acest studiu, a fost important pentru noi să stabilim metode mai bune de măsurare simultană a dimensiunii celulelor adipoase și a compoziției acizilor grași din organism. Acest lucru deschide perspective complet noi, care ne vor permite în viitor să detectăm rapid și în siguranță riscurile ascunse în țesutul adipos”, au remarcat autorii.