Valul de „Super-Gripă K” face ravagii în România, în timp ce rezistența la antibiotice e în creștere. Adrian Marinescu: „În ultimii 5 ani, nu am avut o situație la fel de grea din punct de vedere epidemiologic”

• Super-gripa K e mai activă în sezonul rece și are simptome mai severe decât gripa obișnuită
• Super-gripa K este responsabilă de multe din epidemiile de gripă din sezonul rece
• Super-gripa K se transmite mai repede dacă atingi obiecte contaminate apoi pui mână la nas, ochi, gură
• România este pe primul loc în Europa la pacienții cu rezistență la antibiotice

Nu doar că e frig afară, dar ai șanse să ajungi la medic în aceste zile și din cauza gripei.
Valul de Super-Gripă K face ravagii în România, numărul cazuri e de 4-5 ori mai mare decât într-un sezon obișnuit, iar medicii sunt în alertă.

Ce este această gripă?

Adrian Marinescu, manager la Institutul Matei Balș: „În primul rând, nu este o super-gripă, este gripa din acest sezon, care într-adevăr a venit ceva mai repede și a venit cu multe cazuri și, într-adevăr, în ultimii 5 ani, nu am avut o situație la fel de grea din punct de vedere epidemiologic.

Înseamnă un număr mare de prezentări peste tot în România, la nivelul camerelor de gardă. 

De exemplu, în Institutul Matei Balș avem mai mult decât dublu prezentărilor dintr-o lună normală, adică am ajuns în punctul în care avem aproximativ 100 de pacienți în fiecare zi cu infecții respiratorii acute. Sigur, gripa ocupă principalul loc.

Nu înseamnă că este o formă mai agresivă, pentru că nu vorbim până la urmă de multe forme severe sau forme critice, dar sigur că pacienții care sunt vulnerabili cu boli cronice, cei care sunt în vârstă, ajung și cu complicații, ajung să aibă probleme și, din păcate, gripa nu numai că te pune la pat, dar în cazurile care se întâmplă, rar, te poate duce și la deces, din păcate”.

În ceea ce privește copiii în colectivitate, cum vedeți situația?

Adrian Marinescu, manager la Institutul Matei Balș: „Bine, copiii sunt cei care se infectează cel mai ușor. Nu înseamnă că ajung primii în camerele de gardă, doar că marea problemă este că acești copii transmit mai departe bunicilor, părinților, care pot face forme severe și, de fapt, problema generală e că avem o populație care e protejată destul de puțin prin vaccinare.

Practic, fiind o populație care nu are această protecție, gripa este extrem de vulnerabilă, lucru care se vede și în acest sezon, da? E adevărat că și copiii pot să ajungă la gardă, pot să ajungă chiar și cu complicații, chiar dacă se întâmplă mai rar”.

Ce putem face să ne protejăm noi? 

Adrian Marinescu, manager la Institutul Matei Balș: „Bine, aș începe și aș termina cu vaccinarea antigripală, care încă este utilă, e departe sezonul de a se încheia, e posibil să avem cazuri și în luna martie, am auzit și în aprilie, în alțiani. 

În plus, este acea autoizolare care nu e obligatorie, dar e mai mult decât logică și de bun simț.

În momentul în care copilul sau adultul are simptome respiratorii, este logic să nu meargă la școală, să nu meargă la locul de muncă, pentru că vor transmite mai departe. În plus, sunt reguli de igienă. 

De asemenea este foarte important, dacă totuși am simptome, să ajung la camera de gardă – în momentul în care, într-adevăr, sunt o urgență sau o persoană care, într-adevăr, are o numită vârstă sau boli cronice.

Altfel, ar trebui să rămânem acasă și să luăm legătura cu medicul de familie, pentru că, din păcate, în camerele de gardă, timpii de așeptare sunt foarte mari în acest moment”.

Ce arme avem acum împotriva rezistenței la antibiotice?

Adrian Marinescu, manager la Institutul Matei Balș: „Păi cea mai importantă armă este cea legată de modul corect de a folosi antibioticele, pentru că, din păcate, românul ia antibiotic precum ar lua o bomboană.

Am ajuns în punctul în care să avem un consum foarte mare, de exemplu, în sezonul de gripă, vorbind o infecție virală. 

Nu numai că antibioticul nu ne folosește și că e frecție la picior de lemn, nu numai că sunt reacții adverse, dar vorbim și de o rezistență care este într-o creștere tot mai mare. Și vom ajunge în punctul în care un pacient care poate fi salvat de către antibiotice, nu va mai avea soluții.

În anii care urmează vom ajunge în același punct. Iar companiile farmaceutice, oricât de mult și-ar da silința, nu vor putea veni cu antibiotice noi care să compenseze această rezistență care este într-o creștere galopantă, practic”.