- Descoperirile ar putea duce la dezvoltarea de noi instrumente și intervenții pentru a detecta declinul cognitiv.
- În cadrul cercetării, 125 de voluntari sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 90 de ani au efectuat trei evaluări diferite.
- Testul a ajutat la testarea capacității lor de a recunoaște ce era imaginea și de a-și aminti numele acesteia.
Viteza de vorbire poate fi un indicator al sănătății creierului, potrivit unui nou studiu care indică o legătură între demență și scăderea ritmului de vorbire, scrie The Independent.
Advertisment
Cercetătorii de la Universitatea din Toronto au descoperit că viteza de vorbire ar putea fi un indicator mai important al sănătății creierului decât dificultatea de a găsi cuvinte, care apare odată cu înaintarea în vârstă.
Descoperirile ar putea duce la dezvoltarea de noi instrumente și intervenții pentru a detecta declinul cognitiv cât mai devreme posibil și pentru a-i ajuta pe pacienți să-și mențină sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânesc, au declarat oamenii de știință.
Recomandări
„Rezultatele noastre indică faptul că schimbările în viteza generală de vorbire pot reflecta schimbările din creier”, a declarat Jed Meltzer, co-autor al studiului. „Acest lucru sugerează că viteza de vorbire ar trebui să fie testată ca parte a evaluărilor cognitive standard pentru a-i ajuta pe clinicieni să detecteze mai repede declinul cognitiv și să-i ajute pe adulții mai în vârstă să-și susțină sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânesc”, a adăugat Dr. Meltzer.
Cu toate acestea, constatările sunt corelaționale și ar putea să nu indice faptul că antrenarea pentru a vorbi mai repede ar avea impact asupra sănătății creierului la persoanele în vârstă.
125 de voluntari sănătoși au efectuat trei evaluări diferite
În cadrul cercetării, 125 de voluntari sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 90 de ani au efectuat trei evaluări diferite. Unul dintre teste a fost un joc de numire a imaginilor, în care participanții trebuiau să răspundă la întrebări despre imagini, ignorând în același timp cuvintele care le distrageau atenția și pe care le auzeau prin căști.
Citând un exemplu, oamenii de știință au spus că, atunci când se uita la o imagine a unui mop, un participant ar putea fi întrebat: „Se termină în p?, în timp ce aude cuvântul mătură” ca o distragere a atenției.
Testul a ajutat la testarea capacității lor de a recunoaște ce era imaginea și de a-și aminti numele acesteia.
În cadrul unei alte evaluări, participanții au fost înregistrați în timp ce descriau două imagini complexe timp de 60 de secunde fiecare, iar un software bazat pe inteligență artificială a fost utilizat pentru a le analiza performanțele lingvistice.
Testul final a inclus teste standard pentru a evalua abilitățile mentale care tind să scadă odată cu vârsta și care sunt legate de riscul de demență.
Acestea au inclus evaluări pentru a verifica funcția executivă, care reprezintă capacitatea de a gestiona informații contradictorii, de a rămâne concentrat și de a evita distragerile.
Rezultatele studiului
Multe dintre abilități păreau să scadă odată cu vârsta, inclusiv viteza de a găsi cuvinte. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că nu se face o pauză pentru a găsi cuvinte care au cea mai puternică legătură cu sănătatea creierului, ci viteza vorbirii în jurul pauzelor.
Aceasta înseamnă că, în timp ce mulți adulți în vârstă ar putea fi îngrijorați de nevoia lor de a face o pauză pentru a căuta cuvinte, poate fi doar o parte normală a îmbătrânirii. Cu toate acestea, încetinirea vorbirii normale, indiferent de pauză, poate fi un indicator mai important al schimbărilor cruciale ale sănătății creierului, spun oamenii de știință.
Citește și
- Numărul cazurilor de COVID înregistrate în România scade
- Suedia a primit „verde” la intrarea în NATO
- Inflația României a crescut. „Deficitul presează pe inflație”
Partenerii noștri