- Pe 18 iunie 2020 se împlinesc 30 de ani de când România a înregistrat scorul de 1-1 cu Argentina lui Maradona, la Campionatul Mondial din Italia
- Gabi Balint a marcat golul egalizator: „A fost greu pentru noi, dar am fost mai buni decât Argentina”
- Gică Popescu: „A fost startul unei perioade, care urma să fie una de excepţie pentru fotbalul nostru”
Astăzi, pe 18 iunie, se împlinesc 30 de ani de când echipa naţională a României a fost egala Argentinei lui Maradona. Pe stadionul San Paolo din Napoli, acolo unde era a doua „casă“ a lui Maradona, tricolorii, conduşi de la margine de Ienei, au egalat prin golul lui Balint în minutul 69 şi au reuşit să se califice în optimile Campionatului Mondial din 1990. Atunci, România revenea la un Mondial după 20 de ani de pauză.
Balint nu a jucat în primele două meciuri, în victoria cu 2-0 în faţa Uniunii Sovietice şi în partida pierdută în faţa naţionalei Camerun, scor 1-2. „Poate că aşa a fost destinul, poate dacă jucam în primele două meciuri, jucam slab şi aş fi fost înlocuit şi n-aş fi jucat cu Argentina. Am avut şi două ocazii mari pe care le-am ratat înainte. Am făcut toţi un meci extraordinar atunci. Pot să spun că am jucat mai bine decât ei“, a spus Gică Popescu.
„A fost superb cu Maradona pe teren. Nu ai cum să joci contra lui Maradona şi să nu tragi tot timpul cu ochiul la el, să vezi ce face pe teren“, a spus Gabi Balint, marcatorul golului care a calificat-o pe România în optimi, acolo unde a fost eliminată de Irlanda, care s-a impus la loviturile de departajare.
„A fost startul Generaţiei de Aur. Băteam Argentina lui Maradona, care era campioana mondială en-titre la acel moment. Mi-aduc aminte doar de intrarea pe teren, eram pe tunel, şi a apărut Maradona în stânga noastră şi trăgeam cu ochiul, ca să nu se vadă că ne uitam la Maradona. Până la acel joc îl urmăream pe Maradona la televizor. Însă în momentul în care am început jocul, am fost şi conduşi cu 1-0, deja nu mai exista nici Maradona, nici nimeni şi voiam să revenim să egalăm şi s-a întâmplat lucrul acesta“, povestește Gică Popescu.