• Cercetările au arătat că iluminarea unui stadion pentru a anunța publicul că spectacolul s-a terminat poate ajuta la evacuarea ordonată a acestuia.
  • Folosirea gazelor lacrimogene irită ochii și afectează receptorii de durere, ceea ce poate duce la panică.
  • Poliția poate forma o barieră pașnică în jurul ovalului spre sfârșitul meciului, pentru a semnala mulțimii că se află acolo pentru a gestiona situația.

Cel puțin 125 de fani ai fotbalului au murit în Indonezia, iar peste 300 au fost răniți, în ceea ce este considerată una dintre cele mai grave tragedii de pe stadioanele sportive din istorie.

Dezastrul a avut loc sâmbătă seara pe stadionul Kanjuruhan din Malang, Java de Est. Se pare că până la 3.000 de fani au intrat pe teren după un meci din prima ligă, în care Persebaya Surabaya a învins cu 3-2 clubul ieșean Arema.

Dezamăgiți de înfrângere, suporterii lui Arema au aruncat cu sticle și alte obiecte în jucători și oficiali înainte de a lua cu asalt terenul – ceea ce a dus în cele din urmă la o debandadă mortală. Imaginile video arată cum autoritățile trag cu gaze lacrimogene și sunt înarmate cu bastoane și scuturi în timp ce îi urmăresc pe fani în încercarea de a restabili ordinea. Un expert explică ce s-a întâmplat pe stadion.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Ce a mers prost

Agențiile de presă au relatat că stadionul de sâmbătă a fost umplut peste capacitate. Potrivit The Guardian, ministrul șef al securității din Indonezia a declarat că au fost emise 42.000 de bilete pentru un stadion care are o capacitate maximă de 38.000 de locuri.

Într-un asemenea loc atât de aglomerat, decizia poliției de a folosi gaze lacrimogene nu ar fi făcut decât să agraveze o situație deja confuză și haotică. De asemenea, stadionul Kanjuruhan are doar o singură ieșire (care este și intrarea). În mediile sportive competitive, mulțimile au deja emoții accentuate. Așadar, nu este greu de înțeles cum o mulțime frenetică care se grăbește să treacă printr-o singură ieșire ar putea duce la morți și răniți.

Aceste lecții au fost învățate anterior, cu ocazia dezastrului de la Hillsborough din 1989 și a dezastrului de la Love Parade din 2010 – unde mai multe acțiuni ale poliției, o comunicare deficitară și un acces și o ieșire defectuoasă pentru spectatori s-a încheiat cu o tragedie.

Ar fi putut fi evitată această tragedie din Indonezia?

Da – și pot fi folosite câteva tehnici pentru a ne asigura că nu se va mai repeta. De exemplu, cercetările au arătat că iluminarea unui stadion pentru a anunța publicul că spectacolul s-a terminat poate ajuta la evacuarea ordonată a acestuia. De asemenea, publicului îi place să părăsească o locație în același mod în care a intrat, astfel încât toate ieșirile ar trebui să fie deschise, accesibile și bine iluminate.

Dincolo de acest aspect, mulțimile de fotbaliști din Indonezia sunt bine cunoscute pentru violența lor. Așadar, riscul ca mulțimea să scape de sub control ar trebui gestionat preventiv.

O modalitate de a face acest lucru ar fi separarea spectatorilor în zone diferite – o tehnică deja utilizată la evenimentele de la Cupa Mondială. Acest lucru poate reduce tensiunile de pe stadion prin reducerea probabilității ca fanii unor echipe diferite să se întâlnească între ei. De asemenea, poliția poate forma o barieră pașnică în jurul ovalului spre sfârșitul meciului, pentru a semnala mulțimii că se află acolo pentru a gestiona situația.

Utilizarea gazelor lacrimogene

Organismul de conducere mondial al fotbalului, FIFA (Federation Internationale de Football Association), specifică în regulamentele sale de siguranță că nu trebuie să fie purtate sau folosite arme de foc sau gaze pentru controlul mulțimii de către steward sau poliție.

Folosirea gazelor lacrimogene irită ochii și afectează receptorii de durere, ceea ce poate duce la panică. În Malang, utilizarea gazelor lacrimogene într-o situație deja tensionată emoțional a creat și mai multă panică și a dus la o zdrobire.

De asemenea, în timp ce majoritatea persoanelor care primesc gaze lacrimogene își revin, există riscul unor consecințe pe termen lung asupra sănătății pentru cei expuși la doze mari și pentru persoanele cu afecțiuni medicale preexistente.