HOME Știință

FOTO. A fost descoperit un pandantiv vechi de 20.000 de ani. ADN-ul antic arată cine l-a purtat

Paun Mihaela

2 ani ago

Un pandantiv vechi de 20.000 de ani a fost descoperit în interiorul unei peșteri din Siberia.
Cercetătorii care au găsit pandantivul spun că are o vechime de 19.000-25.000 de ani.
Creatorul pandantivului a făcut o gaură în dinte pentru a permite trecerea unui fel de cordelină, acum pierdută.

În interiorul unei peșteri din Siberia, care a fost o comoară arheologică, un dinte canin de elan – străpuns pentru a deveni un pandantiv – a fost scos la iveală de oamenii de știință cu grijă pentru a evita contaminarea acestui artefact intrigant realizat în urmă cu aproximativ 20.000 de ani, scrie Reuters.

Colectarea pandantivului din Peștera Denisova a dat roade. Oamenii de știință au declarat că o nouă metodă de extragere a ADN-ului antic a identificat proprietarul obiectului din vechime – o femeie din Epoca de Piatră strâns legată de o populație de vânători-culegători despre care se știe că a trăit într-o parte a Siberiei la est de situl peșterii, la poalele Munților Altai din Rusia.

Metoda poate izola ADN-ul care a fost prezent în celulele pielii, în transpirație sau în alte fluide corporale și care a fost absorbit de anumite tipuri de materiale poroase, inclusiv oase, dinți și colți, atunci când a fost manipulat de cineva cu mii de ani în urmă.

Obiectele folosite ca unelte sau pentru împodobirea personală – pandantive, coliere, brățări, inele și altele asemenea – pot oferi informații despre comportamentul și cultura trecutului, deși înțelegerea noastră a fost limitată de incapacitatea de a lega un anumit obiect de o anumită persoană. „Găsesc aceste obiecte realizate în trecutul îndepărtat extrem de fascinante, deoarece ne permit să deschidem o mică fereastră pentru a călători înapoi și a arunca o privire în viața acestor oameni”, a declarat biologul molecular Elena Essel de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.

Cum a fost confecționat pandantivul

Cercetătorii care au găsit acest pandantiv, despre care s-a stabilit că are o vechime de 19.000-25.000 de ani, au folosit mănuși și măști pentru față atunci când l-au excavat și manipulat, evitând astfel contaminarea cu ADN-ul modern. Acesta a devenit primul artefact preistoric legat de o anumită persoană prin cercetare genetică. Nu se știe dacă femeia l-a confecționat sau doar l-a purtat.

Essel a declarat că, ținând un astfel de artefact în propriile mâini, s-a simțit „transportată înapoi în timp, imaginându-și mâinile umane care l-au creat și folosit cu mii de ani în urmă”. „În timp ce priveam obiectul, mi-a venit în minte o avalanșă de întrebări. Cine a fost persoana care l-a făcut? A fost această unealtă transmisă de la o generație la alta, de la o mamă la o fiică sau de la un tată la un fiu? Faptul că putem începe să abordăm aceste întrebări folosind instrumente genetice este încă absolut incredibil pentru mine”, a adăugat Essel.

Creatorul acestui pandantiv a făcut o gaură în dinte pentru a permite trecerea unui fel de cordelină, acum pierdută. Alternativ, dintele ar fi putut face parte dintr-o brățară sau o brățară de cap. Specia noastră Homo sapiens a apărut pentru prima dată în urmă cu peste 300.000 de ani în Africa, răspândindu-se ulterior în întreaga lume. Cele mai vechi obiecte cunoscute folosite ca podoabe personale datează de acum aproximativ 100.000 de ani din Africa, potrivit lui Marie Soressi de la Universitatea din Leiden, arheologul principal al studiului.

Peștera Denisova a fost locuită cu mult timp în urmă, în momente diferite, de speciile umane dispărute numite Denisovani, Neanderthalieni și specia noastră. De-a lungul anilor, peștera a dat naștere unor descoperiri remarcabile, inclusiv primele rămășițe cunoscute ale denisovanilor și diverse unelte și alte artefacte.

Noua tehnică de cercetare nedistructivă, utilizată într-un laborator „cameră curată” din Leipzig, funcționează la fel ca o mașină de spălat. În acest caz, un artefact este scufundat într-un lichid care acționează pentru a elibera ADN-ul din el, la fel cum o mașină de spălat ridică murdăria de pe o bluză.

Legând obiectele de anumite persoane, tehnica ar putea face lumină asupra rolurilor sociale preistorice și a diviziunii muncii între sexe sau ar putea clarifica dacă un obiect a fost sau nu fabricat chiar de specia noastră. Unele artefacte au fost găsite în locuri despre care se știe că au fost locuite, de exemplu, de Homo sapiens și de neanderthalieni simultan. „Acest studiu deschide oportunități uriașe pentru a reconstrui mai bine rolul indivizilor în trecut în funcție de sex și de strămoșii lor”, a declarat Soressi.

Citește și