- O analiză recentă a fosilelor recuperate din anii 1990 în satul Nikiti din nordul Greciei susține ideea controversată potrivit căreia maimuțele, strămoșii oamenilor, au evoluat în Europa de sud-est și nu în Africa.
- Fosilele vechi de 8 sau 9 milioane de ani fuseseră inițial legate de maimuța dispărută numită Ouranopithecus.
- Cu toate acestea, o echipă condusă de David Begun de la Departamentul de Antropologie al Universității din Toronto a analizat recent rămășițele și a stabilit că acestea aparțin probabil unui animal de sex masculin dintr-o specie potențial nouă.
O analiză recentă a fosilelor recuperate din anii 1990 în satul Nikiti din nordul Greciei susține ideea controversată potrivit căreia maimuțele, strămoșii oamenilor, au evoluat în Europa de sud-est și nu în Africa.
Advertisment
Fosilele vechi de 8 sau 9 milioane de ani fuseseră inițial legate de maimuța dispărută numită Ouranopithecus.
Cu toate acestea, o echipă condusă de David Begun de la Departamentul de Antropologie al Universității din Toronto a analizat recent rămășițele și a stabilit că acestea aparțin probabil unui animal de sex masculin dintr-o specie potențial nouă.
Recomandări
Prin analizarea maxilarului superior și a celui inferior al maimuței europene antice, echipa a sugerat că strămoșii umanității ar fi putut evolua în Europa înainte de a migra în Africa, ceea ce ar putea răsturna un consens științific care s-a menținut încă de pe vremea lui Darwin.
În 1871, Darwin a propus că toți homininii, inclusiv oamenii moderni și cei dispăruți, descind dintr-un grup din Africa. Aceasta este teoria cea mai larg acceptată în prezent.
Fosilele din Grecia aparțin unor strămoși ai omului
Pe de altă parte, Darwin a speculat, de asemenea, că homininii ar fi putut proveni și în Europa, unde fuseseră deja descoperite fosile de maimuțe mari. Noua analiză susține această teorie.
Deși Begun nu crede că maimuța din Grecia a fost un hominin, el speculează că aceasta ar putea reprezenta grupul din care au evoluat direct homininii.
Echipa de cercetători condusă de Begun stabilise în 2017 că o maimuță antică de 7,2 milioane de ani, numită Graecopithecus, care a trăit, de asemenea, în ceea ce este acum Grecia, ar putea fi, eventual, un hominin.
În acest caz, maimuța Nikiti, veche de 8-9 milioane de ani, ar fi precedat direct primul hominin, Graecopithecus, înainte ca homininii să migreze în Africa, în urmă cu șapte milioane de ani.
Potrivit unui raport publicat în revista New Scientist, Begun prevede că acest nou concept va fi respins de mulți experți care cred în originile homininilor africani, dar speră că noul scenariu va fi cel puțin luat în considerare.
Begun subliniază că Europa de sud-est a fost ocupată cândva de strămoșii unor animale precum girafa și rinocerul. „Este unanim acceptat faptul că aceasta a fost fauna fondatoare a celei mai mari părți din ceea ce vedem astăzi în Africa„, a declarat el pentru New Scientist. „Dacă antilopele și girafele au putut ajunge în Africa acum 7 milioane de ani, de ce nu și maimuțele?„.
Nu toți antropologii sunt de acord cu concluziile lui Begun și ale echipei sale. După cum notează New Scientist, este posibil ca maimuța Nikiti să nu aibă nicio legătură cu homininii. Este posibil ca aceasta să fi evoluat caracteristici similare în mod independent, dezvoltând dinți pentru a mânca alimente similare sau pentru a mesteca într-un mod similar cu homininii timpurii.
Partenerii noștri